Fenomene meteorologice extreme: În 10 ani daune de 150 de miliarde de euro în Europa

Cutremure, tsunami, inundaţii, uragane, dezastrele naturale au un impact puternic - chiar dacă în mod indirect - asupra economiei şi a locurilor de muncă. Potrivit unui raport recent de la Agenţiei Europene de Mediu, Europa se confruntă cu un număr tot mai mare de dezastre naturale şi de mediu, care sunt cauzate de o combinaţie de schimbări în structura fizică, în dotarea tehnologică şi în structura lor socio-economică.

Între 1998 şi 2009, Europa a înregistrat 576 de dezastre cauzate de pericole naturale, care au dus la aproximativ 100.000 de decese şi o pierdere economică de aproximativ 150 de miliarde de euro, cu un impact grav asupra stabilităţii economice şi a creşterii. În aceeaşi perioadă, mai mult de 11 milioane de persoane (dintr-o populaţie de 590 milioane aferentă statelor membre ale Agenţiei Europene de Mediu) au fost afectate de un dezastru cauzat de pericole naturale.

Impactul dezastrelor naturale în Europa în ceea ce priveşte pierderea de vieţi omeneşti nu este uniform: Italia şi Franţa sunt cele mai afectate (mai mult de 20.000 de decese fiecare), urmată de Turcia (18.000) şi Spania (15.000).

Şi în România? Sunt nenumărate daunele în vieţi omeneşti cauzate chiar şi în acest moment de gravele inundaţii care au cuprins România (121 de localităţi din 12 judeţe au fost sub ape în ultimele zile). România ar mai avea nevoie de încă 2.000 de baraje şi diguri ca să ţină în frâu apele, spun specialiştii Hidroelectrica.

Deşi inundaţiile lovesc România de zeci de ani, abia în primăvara acestui an s-au făcut hărţile de inundaţii. Apele Române au cheltuit 47 de milioane de euro, dar până acum primarii nu au învăţat cum să le folosească.

Comparativ cu anii trecuţi, Guvernul a alocat de 10 ori mai puţini bani pentru intervenţii împotriva inundaţiilor, adică doar 40 de milioane lei.

Expresia"dezastru natural", nu numai că nu este tocmai corectă, dar este, de asemenea, anacronică deoarece este din ce în ce mai puţin adecvată. De fapt, într-un raport al ONU se citeşte "comportamentul uman transformă riscurile naturale în ceea ce noi numim dezastre naturale". Este deci evident, că nu mai este posibil să se vorbească despre simplă fatalitate aşa cum face în general mass-media, opinia publică, precum şi instituţiile şi factorii de decizie politică. Este timpul să se acorde o atenţie deosebită aspectului preventiv - dacă nu al evenimentului în sine, cel puţin al posibilelor consecinţe pentru persoane fizice, sistemele de producţie locale şi pieţele forţei de muncă - şi nu doar pur şi simplu măsurilor de urgenţă adoptate, sau celor extraordinare şi excepţionale pentru recuperarea daunelor.