Extinderea Nord Stream va începe în Olanda (Kommersant)

Compania rusă 'Gazprom' a iniţiat formarea unui nou consorţiu pentru extinderea gazoductului Nord Stream. Potrivit cotidianului rus Kommersant, în timpul vizitei pe care preşedintele rus Vladimir Putin o va desfăşura săptămâna viitoare în Olanda, 'Gazprom' şi compania olandeză 'Gasunie' vor semna un memorandum privind participarea acesteia din urmă la construcţia celui de-al treilea tronson al gazoductului. 'Gasunie' este acţionarul primelor două ramuri ale Nord Stream, însă 'Gazprom' doreşte să negocieze de la zero noua extindere. Ce va primi 'Gazprom' în schimb de la 'Gasunie' nu este încă foarte clar.

În timpul vizitei pe care Vladimir Putin o va efectua în Olanda, vizită planificată pentru 8 aprilie, 'Gazprom' şi 'Gasunie' vor semna o serie de documente, a declarat marţi ambasadorul Rusiei în această ţară, Roman Kolodkin, fără a preciza despre ce este vorba.

Însă, surse ale Kommersant din 'Gazprom' au relevat că gigantul rus va semna cu 'Gasunie' un memorandum de intenţie privind participarea acesteia din urmă la consorţiul care se va ocupa de extinderea Nord Stream din Rusia în Germania pe fundul Mării Baltice. Interlocutorul Kommersant nu a dezvăluit detalii ale memorandumului, pe motiv că acesta nu a fost încă pus de acord.

'Gasunie' deţine deja 9% în consorţiul Nord Stream AG ('Gazprom' - 51%, Wintershall şi E.ON - câte 15,5%, GDF Suez - 9%), consorţiu ce s-a ocupat de construcţia primelor două tronsoane ale gazoductului. Primul tronson a fost inaugurat în noiembrie 2011, al doilea - în octombrie 2012. Capacitatea lor comună este de 55 miliarde de metri cubi de gaz pe an, iar construcţia lor a costat 7,4 miliarde de dolari. 'Gasunie' s-a raliat consorţiului în iulie 2008, precizează Kommersant.

În schimbul unei cote în Nord Stream, compania olandeză i-a oferit 'Gazprom' opţiunea de a achiziţiona 9% în gazoductul Balgzand Bacton Line (BBL), care transportă gaz din Olanda în Marea Britanie şi are o capacitate de 20 de miliarde metri cubi. Însă această opţiune nu a fost valorificată. Reprezentanţii 'Gazprom' nu comentează cauzele acestui lucru, în pofida faptului că gigantul rus şi-a exprimat nu o dată intenţia de a se dezvolta activ pe piaţa britanică.

La mijlocul lui ianuarie, preşedintele 'Gazprom' Aleksei Miller a declarat că de construcţia celor de-al treilea şi al patrulea tronsoane ale Nord Stream se va ocupa un nou consorţiu, iar pentru diverse sectoare ale traseului ar putea fi acţionari diferiţi. La sfârşitul anului trecut, 'Gazprom' a demarat negocieri privind prelungirea celei de-a patra ramuri spre Marea Britanie cu BP, însă despre rezultatele negocierilor nu se ştie deocamdată nimic.

Din cauza deficitului de gaz lichefiat şi a temperaturilor scăzute înregistrate în Europa, în primul rând în Marea Britanie, au crescut major preţurile spot la gaz şi de aceea atmosfera negocierilor în vederea extinderii Nord Stream este una favorabilă, subliniază expertul rus Valeri Nesterov.

'Gazprom' vrea să majoreze livrările de gaz în Marea Britanie de la actualele 8 miliarde de metri cubi (în special contracte la preţuri spot) până la 40 de miliarde de metri cubi (50% din piaţa britanică), adaugă analistul Vitali Kriukov. În opinia sa, opţiunea 'Gazprom' de a obţine 9% în BBL ('Gasunie' deţine 60%, E.ON şi Fluxys - câte 20%) ar putea fi menţinută şi în acest caz monopolul ar putea-o realiza într-o formă sau alta prin participarea 'Gasunie' la noul consorţiu.

În afară de aceasta, 'Gazprom' ar putea fi interesat în Europa şi de alte active în sectorul de transport al gazului. 'Gasunie' (aparţine statului) deţine o reţea de gazoducte cu lungimea de 15.500 de km şi o capacitate de până la 100 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. De asemenea, compania olandeză deţine două terminale pentru gaz lichefiat şi un depozit subteran de gaz.

Sistemul olandez de transport al gazului, subordonat 'Gasunie', este legat de Nord Stream prin gazoductul NEL care trece prin Germania (capacitate proiectată de 20 de miliarde de metri cubi). În acelaşi timp, 'Gazprom' a livrat anul trecut în Olanda doar 2,3 miliarde de metri cubi de gaz, la un consum general al acestei ţări de circa 40 de miliarde de metri cubi pe an. Deocamdată, Olanda este capabilă să-şi acopere necesităţile principale de gaz prin intermediul extracţiilor proprii (64 miliarde de metri cubi în 2011), ţara fiind de asemenea principalul furnizor de gaz pentru alte ţări din UE. Însă, extracţiile de gaz de pe teritoriul Olandei se reduc an de an, subliniază Kommersant.