Europa riscă să intre în recesiune pe fondul temerilor că Rusia ar putea întrerupe livrările de gaze naturale

Europa se confruntă cu un risc tot mai mare de recesiune din cauza creşterii preţurilor la petrol şi gaze, pe fondul îngrijorărilor că Rusia ar putea întrerupe complet livrările, afirmă economiştii, informează The Guardian.

Într-o analiză publicată de sursa citată se afirmă că economia Europei va fi afectată de o serie de factori, inclusiv de scăderea cererii în SUA - cea mai mare piaţă de export a sa - de consecinţele continue ale invaziei Rusiei în Ucraina şi de creşterile aferente ale preţurilor la alimente şi energie, după cum susţine Nomura, o bancă de investiţii japoneză cu operaţiuni semnificative la Londra.

Nomura a declarat că se aşteaptă ca economia europeană să înceapă să se contracte în cursul celei de-a doua jumătăţi a anului 2022 şi ca recesiunea să continue până în vara anului 2023, cu un declin total de 1,7% din PIB.

Preţurile energiei au crescut deja în a doua jumătate a anului 2021, deoarece principalele economii au ridicat blocajele pentru pandemia de coronavirus, dar invazia Rusiei în Ucraina a adăugat un nivel suplimentar de dificultate, deoarece UE, SUA şi Marea Britanie au încercat să izoleze Rusia din punct de vedere economic. Europa se bazează în continuare în mare măsură pe Rusia pentru aprovizionarea cu energie, iar Vladimir Putin a răspuns sancţiunilor prin reducerea livrărilor de gaze.

Rusia a întrerupt livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania şi prin conducta TurkStream către Bulgaria şi a oprit livrările către Polonia prin conducta Yamal.

Europa se luptă cu "condiţii care sunt în mare măsură de natură globală (creşterea preţurilor la energie şi a inflaţiei, creşterea riscurilor geopolitice şi a incertitudinii), ceea ce ne face să credem că economiile europene vor avea aceeaşi soartă - recesiune - ca şi în SUA", a scris George Buckley, economist la Nomura. Inflaţia în zona euro a atins o rată anuală de 8,6% în iunie, cea mai ridicată de la crearea blocului în 1999.

Analiştii de la JP Morgan Chase, bancă de investiţii americană, au afirmat săptămâna trecută că Rusia ar putea provoca, de asemenea, creşteri "stratosferice" ale preţului petrolului dacă ar folosi reducerile de producţie ca represalii la eforturile de limitare a preţurilor depuse de grupul G7 al marilor economii. Analişti, printre care Natasha Kaneva, au scris că preţurile s-ar putea mai mult decât tripla, ajungând la 380 de dolari pe baril, dacă Rusia ar reduce producţia cu 5 milioane de barili pe zi. Un baril de ţiţei Brent cu livrare în septembrie valora 111 dolari la sfârşitul săptămânii trecute pe pieţele futures.

"Este probabil că guvernul [rus] ar putea riposta prin reducerea producţiei ca o modalitate de a provoca durere Occidentului. Stricarea pieţei globale a petrolului este de partea Rusiei", au scris analiştii de la JP Morgan.

Kay Neufeld şi Jonas Keck, economişti la Centre for Economics and Business Research, au declarat că invazia Rusiei în Ucraina a creat "o veritabilă criză paneuropeană" şi au spus că există cel puţin două şanse din cinci de recesiune europeană.

Germania, cea mai mare economie a Europei, este deosebit de vulnerabilă din cauza controlului Rusiei asupra gazoductului Nord Stream 1. Gazoductul este programat să se închidă pentru o perioadă de 10 zile începând cu 11 iulie, pentru întreţinerea anuală planificată.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat presei germane săptămâna trecută că guvernul se teme că Rusia va refuza să redeschidă conducta, o măsură care ar putea provoca penurii în timpul iernii.

"Pare clar că, în cazul unei penurii de gaze în Europa, o recesiune severă va fi o certitudine aproape certă. Acest lucru se datorează faptului că ţările europene sunt legate între ele nu numai prin interconectori de energie, ci şi prin lanţuri de aprovizionare foarte integrate.

O aprovizionare restrânsă cu gaze va duce la noi creşteri ale preţurilor la energie pentru consumatori, adăugând presiuni inflaţioniste şi revendicând o parte şi mai mare din venitul disponibil al gospodăriilor, ceea ce reprezintă un risc de recesiune în sine", au scris Neufeld şi Keck.

Ţările europene care depind de gazul rusesc se grăbesc să găsească surse alternative de aprovizionare. Guvernul german speră ca două terminale plutitoare care pot accepta gaze naturale lichide să fie în funcţiune în această iarnă.