Epave ale navelor naziste ies la suprafaţă pe măsură ce Dunărea seacă în Europa

Nivelul record de scăzut al Dunării a scos la iveală vestigii ale trecutului nazist al Europei, zeci de nave din perioada celui de-al Doilea Război Mondial ieşind la suprafaţă din albia fluviului în timpul unei secete intense.

În mijlocul fluviului, la graniţa dintre Serbia şi România, o epavă ruptă în mai multe bucăţi putea fi văzută pe un banc de nisip care, în mod normal, se află sub apă. Alte nave erau parţial scufundate, unele despre care se crede că încă au la bord încărcături de armament, potrivit The Guardian.

Navele făceau parte din flota germană din Marea Neagră a lui Hitler şi au fost scufundate intenţionat de armata germană spre sfârşitul războiului, pentru a încetini înaintarea trupelor sovietice.

Istoricii afirmă că până la 200 de nave de război germane au fost scufundate în acest mod în septembrie 1944. Germania nazistă nu s-a predat însă decât în anul următor, în mai 1945.

Epavele au mai ieşit la iveală şi în timpul unor perioade anterioare de secetă, pentru ca apoi să dispară din nou odată cu creşterea nivelului apei pe al doilea cel mai lung fluviu din Europa.

Guvernul Serbiei a încercat în trecut să îndepărteze epavele, însă majoritatea au rămas pe loc din cauza explozibililor pe care îi transportau.

Alte vestigii ale celui de-al Doilea Război Mondial au fost descoperite în alte zone ale fluviului, inclusiv o motocicletă militară germană la Budapesta, în Ungaria.

În Slovacia, Poliţia a recuperat o bombă britanică neexplodată, cântărind 700 de kilograme. Poliţia a precizat că autorităţile au încărcat bomba pe un „vehicul de pompieri special modificat, cu un pat de nisip, care i-a asigurat transportul în condiţii de siguranţă”, şi au dus-o într-o groapă adâncă de cinci metri, unde a fost detonată.

În 1944, Forţele Aeriene Regale britanice au minat fluviul pentru a perturba deplasarea trupelor inamice.

Dunărea, care traversează 10 ţări, a devenit tot mai dificil de navigat pe măsură ce nivelul scăzut al apei creează condiţii periculoase.

Secetele prelungite au lăsat principalele râuri europene la niveluri mult mai scăzute decât cele obişnuite pentru această perioadă a anului, provocând şi o criză energetică, deoarece multe centrale electrice depind de sursele naturale de apă pentru sistemele de răcire.

Căldura intensă din timpul verii şi condiţiile persistente de secetă sunt amplificate de agravarea crizei climatice provocate de activităţile umane.

În mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est au fost doborâte recorduri de temperatură, în timp ce fenomenele meteorologice extreme care au provocat incendii de vegetaţie şi secete în întreaga Europa continuă.

Slovacia, Austria şi Ungaria au înregistrat temperaturi record în această săptămână. Săptămâna trecută, Agenţia Slovacă de Hidrometeorologie a anunţat că în localitatea Dolné Plachtince a fost atins un nou record naţional de 42°C.