Emmanuel Macron: Nu există un plan de pace "finalizat" pentru Ucraina

În ciuda cererilor din partea Washingtonului de a ajunge la un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, preşedintele francez Emmanuel Macron a insistat luni că mai sunt multe de făcut înainte de a se ajunge la un acord.

„În prezent, nu există un plan finalizat privind chestiunile teritoriale. Acestea pot fi finalizate doar de preşedintele Zelenski”, a declarat Macron într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean, potrivit POLITICO.

Preşedintele francez a mai spus că discuţiile privind activele îngheţate şi garanţiile de securitate se află încă „într-o fază preliminară”.
UE a fost blocată în utilizarea a 140 de miliarde de euro din rezervele ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut de reparaţii către Ucraina, din cauza rezistenţei Belgiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a aflat la Paris pentru a-şi arăta sprijinul, în contextul în care se confruntă cu presiuni intense din partea administraţiei preşedintelui american Donald Trump pentru a face concesii în vederea încheierii războiului.

El a declarat că planul de pace propus de SUA, care iniţial includea concesii teritoriale şi limitări ale dimensiunii armatei de la Kiev, s-a „îmbunătăţit”.

„Procesul nu s-a încheiat, problema teritorială este cea mai dificilă”, a spus el.

Planul iniţial prevedea ca Ucraina să renunţe la unele dintre poziţiile sale defensive cheie din estul ţării; Zelenski a insistat, de asemenea, că nu îi permite Constituţia Ucrainei să cedeze Rusiei părţi din ţară.

Zelenski a subliniat că orice acord de pace trebuie să includă garanţii de securitate pentru a proteja Ucraina împotriva unui alt atac rusesc.

„Pacea trebuie să devină cu adevărat durabilă”, a spus el.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Washingtonul doreşte mai întâi un acord de pace înainte de a discuta despre oferirea de garanţii de securitate Ucrainei. Planul iniţial în 28 de puncte pregătit de trimisul special al SUA Steve Witkoff şi negociatorul rus Kirill Dmitriev exclude aderarea Ucrainei la NATO.

Summitul Macron-Zelenski a avut loc în ajunul unei întâlniri la Moscova între Witkoff, magnat imobiliar şi aliat al lui Trump, şi preşedintele rus Vladimir Putin.

„Cred că vizita va fi foarte utilă, deoarece se va concentra pe conturarea unui acord de pace pentru Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov.

După întâlnirea de la Paris, Macron a purtat o convorbire telefonică cu Trump pentru a discuta despre negocierile de pace şi pentru a solicita garanţii solide de securitate pentru Ucraina, potrivit preşedinţiei franceze.

Presiune asupra Kievului

Europenii se tem că SUA va exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a semna un acord de pace nefavorabil cu Rusia, într-un moment în care Zelenski este slăbit politic în urma demisiei principalului său consilier, Andrii Iermak, care a fost implicat într-o anchetă de corupţie de amploare.

„Mă tem că toată presiunea va fi îndreptată asupra victimei ... pentru a face concesii”, a declarat luni şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas.

Zelenski, Macron şi premierul britanic Keir Starmer au purtat, de asemenea, o convorbire telefonică cu Witkoff şi Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, potrivit unui oficial de la Elysee. De asemenea, ei au schimbat opinii cu alţi lideri europeni înaintea întâlnirii lui Witkoff la Moscova.

„Witkoff va prezenta ceea ce s-a discutat la Geneva şi în Florida. Dar trebuie să vedem dacă va merge direct pe linia discuţiilor noastre sau va vorbi despre altceva”, a declarat un diplomat european, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil, menţionând întâlnirile anterioare care au atenuat unele dintre aspectele mai pro-ruse ale planului iniţial în 28 de puncte.

La Bruxelles, unde miniştrii Apărării din UE s-au reunit luni, mai mulţi dintre ei au insistat că sprijinul militar continuu pentru Kiev este crucial, inclusiv prin utilizarea activelor îngheţate ale Rusiei.

„Miniştrii au convenit că trebuie să ne punem de acord asupra opţiunilor de finanţare în regim de urgenţă. Trebuie să lucrăm la propunerile legislative pentru a aborda toate riscurile, a le atenua şi a împărţi povara acestora, dar cu siguranţă trebuie să mergem mai departe”, a declarat Kallas reporterilor după Consiliul Afaceri Externe.

Înaintea reuniunii, ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a cerut mai multe sancţiuni împotriva Rusiei, precum şi utilizarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a permite Ucrainei să „negocieze dintr-o poziţie de forţă”.

În marja reuniunii, Ţările de Jos au anunţat o contribuţie de 250 de milioane de euro la iniţiativa „Lista cerinţelor prioritare ale Ucrainei” – un program susţinut de NATO prin care aliaţii europeni plătesc pentru armele americane care urmează să fie trimise Ucrainei. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de sisteme de apărare antiaeriană americane şi muniţie pentru avioanele de vânătoare F-16.

Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, şi omologul său ucrainean, Denîs Şmîhal, au semnat un acord pentru coproducţia de drone în ambele ţări.

Comisia Europeană a mai declarat că 15 dintre cele 19 ţări membre care au solicitat fonduri în cadrul programului UE de împrumuturi pentru arme SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, au inclus în planurile lor sprijinul pentru Ucraina, implicând „miliarde, nu milioane”.

„Am luat decizia de a contribui cu cel puţin 0,25% din PIB pentru ajutorul acordat Ucrainei şi ne aşteptăm ca SAFE să facă şi mai mult. Facem apel la alte ţări europene să se alăture şi să facă acelaşi lucru”, a declarat reporterilor ministrul adjunct al Apărării din Letonia, Liene Gatere.