Economia lumii încă ameninţată de un posibil faliment al unui gigant bancar

La cinci ani de la prăbuşirea grupului bancar american Lehman Brothers în Statele Unite care a declanşat criza mondială, economia mondială este ameninţată de un posibil faliment al unui alt gigant bancar, reiese dintr-un raport publicat luni de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în preambulul previziunilor economice mondiale de săptămâna viitoare, scrie capital.ro.

"(...). Economia mondială rămâne expusă riscurilor ca o instituţie financiară de importanţă sistemică să dea faliment", se arată în raportul ”Perspectivele economiei mondiale”, ce urmează să fie publicat în 8 octombrie.

FMI remarcă faptul că reforma financiară mondială este nefinalizată, iar marile bănci ale lumii sunt supuse anual unor teste de stres şi sunt nevoite să îşi mărească rezervele de capital, conform reformelor bancare internaţionale denumite Basel III.

Rezerva Federală (FED) a Statelor Unite este şi ea îngrijorată de situaţia marilor bănci, care consideră că un şoc financiar de mare amploare se va resfrânge în mod uniform asupra economiilor mondiale, care evoluează în prezent în ritmuri diferite, respectiv cu o zonă euro în stagnare şi cu ţările emergente care se află în expansiune.

În raportul FMI se analizează şi efectul şocurilor economice la nivelul geografic. Spre exemplu, apariţia unor noi tensiuni în sectorul bancar american ar avea un impact major în Europa şi Asia, iar dacă ar apărea în zona euro, impactul ar fi resimţit în celelalte ţări europene şi în America Latină. O problemă majoră este şi încetinirea peste aşteptări a creşterii economice în China care ar avea cel mai mare impact în Asia şi America Latină.

Potrivit raportului, America Latină va avea, probabil, cel mai mult de suferit, dacă ratele dobânzilor în SUA vor creşte mai rapid decât o impun condiţiile economice.

Experţii susţin că orice şoc al economiei Statelor Unite din SUA, cea mai mare economie mondială, se răsfrânge în întreaga lume. În cazul în care ratele dobânzilor ar creşte înainte ca economia Statelor Unite să fie pe deplin restabilită, cele mai afectate vor fi ţările a căror rată de schimb este legată de dolar.

”Impactul global al încetinirii achiziţionării de obligaţiuni de către Rezerva Federală a SUA (FED) este dificil de estimat”, se arată în raport, iar ”o încetinire mai amplă decât se estima a creşterii Chinei reprezintă în prezent un motiv important de îngrijorare”.

Recenta criză financiară a reprezentat una dintre rarele perioade în care toate economiile lumii s-au blocat, iar colapsul băncii americane Lehman Brothers a provocat panica şi incertitudinea în toată lumea. Deşi acea perioadă a luat sfârşit, există posibilitatea ca ea să revină, avertizează FMI, pentru că nu a fost rezolvată încă problema instituţiilor care sunt ”prea mari pentru a da faliment”.

”Un şoc financiar masiv ar putea duce din nou la creşterea şi scăderea economiilor mondiale. Încă există multe instituţii financiare de importanţă sistemică care ar putea provoca turbulenţe pe plan mondial”, susţine FMI.

Majoritatea pieţelor emergente au fost afectate de ieşirile de capital din timpul crizei, dar unele, precum Malaezia şi Mexic, au rezistat mai bine decât altele, spre exemplu Indonezia, Pakistan şi Turcia, consideră FMI.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a lăudat recent FED care, spre surprinderea pieţelor financiare globale, a decis să menţină neschimbat programul de achiziţie de obligaţiuni destinat sprijinirii economiei. FED va continua să cumpere lunar titluri de trezorerie şi obligaţiuni ipotecare în valoare de 85 de miliarde de dolari. Investitori au fost surprinşi, în condiţiile în care se aşteptau la reducerea cu 5-10 miliarde de dolari a injecţiilor de lichidităţi efectuate de FED.

Lagarde a precizat că se aşteaptă ca economia globală să înregistreze o creştere modestă, există semnale de revenire în marile economii, precum SUA şi Europa. De asemenea, economiile avansate sunt în prezent într-o situaţie mai bună decât în urmă cu şase luni, dar statele în curs de dezvoltare, care au reuşit să menţină economia globală pe linia de plutire în timpul crizei, se confrunta acum cu o încetinire a ritmului de creştere economică.

Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB) a publicat anul trecut lista celor 29 de bănci considerate ”prea mari pentru a da faliment”. Acestea trebuie să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte şi trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, fapt ce va reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi va limita efectele negative în eventualitatea falimentului.

Printre cele 29 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se regăsesc: Societe Generale, Credit Agricole, BPCA, BNP Paribas, Dexia, UniCredit, ING Bank, Santander, UBS şi Credit Suisse, HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup, Commerzbank şi Deutsche Bank, precum şi câteva bănci din Japonia şi China.