DOCUMENTAR - Relaţiile româno-ruse aşteaptă normalizarea

Totuşi, trebuie să normalizăm relaţia cu Rusia, declara, la Giga TV, fostul ministru de externe Teodor Baconschi exact în seara în care şi-a prezentat bilanţul ca şef al diplomaţiei, după ce a fost revocat din funcţie de premierul Emil Boc.

"Istoria e ce-a fost, am avut şi momente bune, că ne-am câştigat independenţa cot la cot cu ei", a arătat fostul ministru de externe. El a recunoscut, pe de altă parte, că o relaţie normalizată cu Rusia ar da acces la o piaţă uriaşă şi a subliniat totodată miza energetică pe care o reprezintă bunele relaţii cu Moscova: "Sigur că sperăm să se facă Nabucco, AGRI, cu toate acestea, pe piaţa energetică europeană, ei sunt un actor important, că de-asta şi Germania îi cultivă, şi eu cred că se va ajunge la asta (la normalizare - n.r.)", a declarat Teodor Baconschi.

"Aţi văzut că s-a produs o reconciliere ruso-poloneză, sentimentul antirusesc în Polonia era cât casa şi cu toate acestea, încet-încet, s-a ajuns la o situaţie în care însuşi premierul de-acum, Putin, merge în Polonia şi recunoaşte crimele de la Katyn", şi-a argumentat fostul ministru optimismul în ceea ce priveşte normalizarea relaţiei cu Rusia. "Până la urmă, deschiderea e necesară şi vom vedea ce urmează", a conchis fostul şef al diplomaţiei.

Chiar dacă "lumina nu mai vine de la Răsărit", după cum acelaşi Teodor Baconschi spunea la prezentarea bilanţului de ministru, relaţia cu Rusia, marcată de unele momente tensionate, aşteaptă de câţiva ani o normalizare pe plan politic. Despre normalizarea relaţiei cu Rusia Teodor Baconschi a vorbit încă de la începutul mandatului său, în 2009, şi toţi predecesorii săi subliniaseră necesitatea unui pragmatism în dialogul cu Moscova.

Însuşi preşedintele Traian Băsescu declara la 19 ianuarie, la reuniunea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, că România doreşte un dialog cu Rusia, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare. "În perioada următoare, credem că se cuvine să ne regăsim şi cu Federaţia Rusă în promovarea aceloraşi valori ale spiritului european, pe linia evoluţiilor pozitive înregistrate deja în relaţiile economice bilaterale. Aşa cum am arătat în repetate rânduri, România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare, în spiritul unui dialog deschis şi european, care să ţină cont atât de profilul internaţional, cât şi de interesele fiecărui stat", a punctat şeful statului.

Instalarea americanilor la baza de la Mihail Kogălniceanu, extinderea NATO către Est, summitul Alianţei găzduit de Bucureşti în 2008, apoi războiul cu Georgia, schimbarea de putere din Republica Moldova în 2009, suspendarea de către Rusia a Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE), războiul gazelor sau participarea României la scutul antirachetă sunt tot atâtea evenimente care au marcat relaţia bilaterală cu Federaţia Rusă în ultimii ani. Se adaugă la toate acestea unele declaraţii tranşante ale preşedintelui Traian Băsescu - de la "lacul rusesc" la cele privitoare la mareşalul Antonescu - ce nu au fost deloc pe placul Moscovei.

În acest timp - în care pe plan bilateral relaţia politică româno-rusă a evoluat cu suişuri, dar mai ales coborâşuri - relaţia economică a mers mult mai bine, este părerea unanimă.

LukOil, TMK, Mechel sunt companii bine poziţionate pe piaţa din România, în timp ce oficialii Gazprom discută din ce în ce mai des cu autorităţile române relaţii de afaceri, inclusiv în ceea ce priveşte participarea la South Stream.

Din partea română, Societatea Antibiotice Iaşi ţintea, în 2010, să-şi tripleze exporturile în Federaţia Rusă şi să ajungă la 5,5 - 6 milioane de dolari.

Pe de altă parte, cuvântul în jurul căruia gravitează orice discuţie despre mizele economice ale unei bune relaţii cu Rusia este "gaze". Nu de puţine ori, Rusia a fost acuzată că îşi foloseşte resursele de gaze ca o armă politică, şantajând sau făcând presiuni.

Moscova este mulţumită de ritmul cooperării între companiile energetice din Rusia şi România, declara, în iunie 2011, la Bucureşti, prim-adjunctul ministrului rus de externe, Andrei Denisov, care a dat ca exemplu inaugurarea la Soci a unui nou gazoduct submarin construit de o companie românească - Grup Servicii Petroliere (GSP), ce aparţine de Upetrom.

Preşedintele Traian Băsescu afirma, în septembrie 2011, că relaţia cu Rusia se consolidează din punct de vedere economic, "contrar tuturor aparenţelor", iar rezultatele politice sunt aşteptate "cu plăcere", atunci când vor fi posibile.

Repere ale unei relaţii diplomatice sinuoase

Preşedintele României nu a mai fost la Moscova de la începutul primului său mandat, în 2005, an în care Traian Băsescu s-a dus de două ori în Federaţia Rusă. O dată în februarie 2005, apoi în mai 2005, când a participat la manifestările consacrate comemorării a 60 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Părea începutul unei relaţii personale bune cu preşedintele de atunci al Rusiei, actualul premier Vladimir Putin, dar la puţin timp după aceea, Traian Băsescu declara, în septembrie 2005, că "de-a lungul istoriei, Marea Neagră a fost considerată mai mult sau mai puţin un lac rusesc", o declaraţie de natură să irite Moscova.

Pe de altă parte, Rusia a criticat, în ultimii ani, amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul României, după cum, în repetate rânduri, partea română a criticat decizia Rusiei de a-şi mentine prezenţa militară în Transnistria, afirmând că prezenţa militară rusă ar putea consolida poziţiile autorităţilor nerecunoscute de la Tiraspol.

Timp de 17 ani, niciun şef de stat rus nu a vizitat România. Prima vizită a unui preşedinte rus în România a avut loc în aprilie 2008, când Vladmir Putin a venit la Bucureşti pentru a participa la summitul Consiliului NATO-Rusia, un forum de consultare şi cooperare la lucrările căruia Putin nu mai participase de la constituirea sa, în 2002. Cu această ocazie, Putin a avut o întrevedere bilaterală cu Traian Băsescu, pe care l-a invitat în Rusia, dar vizita nu s-a concretizat nici până în prezent.

La nivel de prim-miniştri, ultima vizită consemnată de agenda diplomatică bilaterală datează din iulie 2004, când Adrian Năstase a mers la Moscova.

România, în criza ruso-ucraineană a gazelor. La începutul anului 2009, în plin război al gazelor între Rusia şi Ucraina, s-a consumat un episod mai puţin convenţional în plan diplomatic. O declaraţie a premierului rus, Vladimir Putin, interpretată în cheie ironică, părea că aruncă săgeţi atât spre liderul de la Bucureşti, cât şi spre cel de la Kiev. Într-o discuţie cu presa străină, la 8 ianuarie 2009, premierul rus Vladimir Putin a divulgat că într-o discuţie telefonică purtată cu preşedintele Traian Băsescu a ridicat problema intermediarilor pentru achiziţionarea gazului. "Suntem de acord să trecem la relaţii directe (de livrare a gazului) cu companiile de stat", a spus Putin, care nu s-a limitat la această afirmaţie, ci a apelat la un ton ironic, ce a transformat înţelesul mesajului. "Am şi o contraofertă pentru România, care este greu de refuzat... Transmiteţi, vă rog, preşedintelui României – tot volumul de gaz anual destinat pentru consumul Ucrainei suntem de acord să-l vindem companiei de stat din România, iar voi să-l vindeţi mai departe Ucrainei...E bună oferta?...Sper c-aţi consemnat!", i-a spus tăios fostul preşedinte al Rusiei corespondentului TVR la Moscova.

Preşedintele Traian Băsescu a dezvăluit, la 27 ianuarie 2009, că în timpul crizei gazelor dintre Ucraina şi Rusia a avut două discuţii telefonice cu premierul rus Vladimir Putin, dar şi una cu omologul său de la Moscova, Dmitri Medvedev, în cursul cărora a discutat despre posibilitatea ca România să cumpere gaz rusesc direct de la Gazprom, eliminând intermediarii.

"Cred că până la urmă obiectivul de a se contracta gaz direct cu Gazprom se va realiza, pentru că este o promisiune pe care mi-a făcut-o premierul Putin. Putin şi-a respectat întotdeauna cuvântul când a spus ceva şi aceasta este o promisiune, eu cred că va fi respectată", a spus şeful statului la postul B1 TV.

Alegeri prezidenţiale în România. Tonul în relaţia bilaterală s-a înăsprit odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din România din 2009 şi cu acuzele lui Traian Băsescu privind vizitele secrete făcute de contracandidatul său, preşedintele PSD de atunci, Mircea Geoană, la Moscova. În plus, Traian Băsescu a spus că există cercuri de la Moscova care stau în spatele unor campanii din România, evidenţiind modul în care s-a reflectat în Rusia scandalul provocat de filmul în care părea că ar lovi un copil. "În presa Federaţiei Ruse filmul trucat în care lovesc un copil cu pumnul a fost supermediatizat. În presa occidentală niciun ziar sau televiziune nu a preluat filmul până nu l-a verificat", a precizat şeful statului. "Am văzut astăzi (vineri, 4 decembrie 2009 - n.r.) o declaraţie nefericită a ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, că a trecut vremea Războiului Rece. Şi eu mă văd nevoit, deşi o voi face şi oficial, să-l atenţionez că a trecut vremea Războiului Rece şi că nu-şi mai pot face centre de influenţă în politica românească sau, dacă şi le vor face, le vom reteza, da? Şi presa rusă nu-i nevoie să transfere campania din România şi să o redea pe larg la Moscova în favoarea candidatului Geoană", spunea Traian Băsescu.

Declaraţiile şefului statului au determinat o reacţie oficială dură din partea MAE rus. Ministerul rus de Externe a publicat un comentariu pe site-ul instituţiei în care aprecia drept "neprieteneşti" declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu la adresa Rusiei făcute în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. "Este foarte evident faptul că astfel de declaraţii absurde pot doar să vină în detrimentul dezvoltării relaţiilor noastre bilaterale", avertiza MAE rus. Moscova vrea ca preşedintele Traian Băsescu să tragă concluziile corespunzătoare din comentariul făcut de MAE rus şi să adopte o poziţie normală şi de respect faţă de Rusia şi politica sa externă, a spus ulterior şi purtătorul de cuvânt al instituţiei, Andrei Nesterenko, la o conferinţă de presă.

Relaţia româno-rusă părea astfel să fi intrat într-un unghi mort pe plan politic şi atunci s-a încearcat să fie orientată în ultimii ani mai degrabă spre planul economic, care traduce pragmatismul invocat adesea de diplomaţi.

De altfel, fostul ministru al economiei, Adriean Videanu, este singurul demnitar român care, în afară de Traian Băsescu, a fost de două ori la Moscova în ultimii ani.

În schimb, fostul ministru de externe, Teodor Baconschi, mărturisea anul trecut că nu cunoaşte Rusia decât din cărţi, dar şi-a exprimat speranţa că va avea ocazia să o viziteze cât de curând, apreciind că relaţiile se îmbunătăţesc vizibil. Baconschi a reuşit să aibă o bilaterală cu omologul rus, Serghei Lavrov, în toamna anului trecut, cu ocazia participării la Adunarea Generală a ONU de la New York.

Tezaur. Actualul şef de la Externe, Cristian Diaconescu, a fost la Moscova la începutul precedentului său mandat la MAE, în februarie 2009, pentru a încerca, printr-o discuţie cu omologul său rus, Serghei Lavrov, să echilibreze relaţiile României cu Rusia. Cei doi miniştri au convenit atunci că domeniul economic poate deveni o locomotivă pentru dezvoltarea întregului complex al relaţiilor bilaterale. De asemenea, cei doi oficiali au arătat, la nivel declarativ, că au căzut de acord asupra măsurilor care trebuie luate pentru ca "relaţia să treacă la un nivel superior". Totuşi, atunci când a venit vorba de stabilirea unei date pentru vizita preşedintelui român la Moscova, Lavrov nu a fost foarte precis. Diaconescu afirma că România are pregătite spre a fi semnate cu Rusia nu mai puţin de şapte acorduri, ceea ce îi dădea speranţe ministrului că preşedintele Traian Băsescu va ajunge în 2009 la Moscova, dar aceasta nu s-a întâmplat. Dintre cele şapte acorduri pregătite pentru semnare, trei erau de cooperare economică şi maritimă, iar unul se referea la deschiderea unui Institut Cultural Român la Moscova.

Şi vizita lui Diaconescu la Moscova a fost, ulterior, prilej al unui schimb de replici de la distanţă între cele două ministere de externe. Ministerul rus de Externe a reacţionat acuzându-l pe Diaconescu de denaturare a faptelor, după ce şeful diplomaţiei române declarase că a convenit cu omologul său rus Serghei Lavrov reluarea lucrărilor unei comisii interguvernamentale specializate, care să poarte discuţii inclusiv despre Tezaur. Diplomaţia rusă a publicat un comunicat în care a precizat că "la discuţiile româno-ruse din 27 februarie de la Moscova, la nivel de miniştri de externe, nu a fost vorba de reluarea negocierilor privind 'tezaurul românesc', ci de reluarea lucrărilor Comisiei Publice Comune de studiere a problemelor legate de istoria relaţiilor bilaterale. (...) Scopul lucrărilor acestei stucturi, cu statut public, nu îl reprezintă 'restituirea tezaurului românesc'", iar "domnul Diaconescu denaturează faptele", afirma Ministerul rus de Externe. În replică, MAE de la Bucureşti a spus că Rusia este cea care nu informează în mod corespunzător cu privire la obligaţiile şi problemele ce decurg din istoria comună.

Scandal de spionaj. După ani în care relaţiile dintre Moscova şi Bucureşti au fost mai degrabă reci, tensiunea între România şi Rusia a crescut după ce FSB a anunţat la 16 august 2010 că a reţinut în flagrant "un agent SIE sub acoperire diplomatică", Gabriel Grecu, secretar I la Ambasada României, care încerca să obţină informaţii militare secrete de la un cetăţean rus. El a fost declarat persona non-grata şi i s-a dat termen de 48 de ore pentru a părăsi teritoriul Federaţiei Ruse. În replică, autorităţile române au acuzat Moscova că nu respectă Convenţia de la Viena cu privire la statutul diplomatic şi au declarat, la rândul lor, un diplomat de la Ambasada rusă din Bucureşti, cu acelaşi rang ca Gabriel Grecu (secretar I), persona non-grata acordându-i 48 de ore pentru a părăsi teritoriul românesc. Deranjată că România a răspuns cu aceeaşi monedă, Rusia a spus că aşteaptă ca partea română să justifice de ce l-a declarat persona non-grata pe diplomatul rus, în caz contrar ameninţând cu alte măsuri de retorsiune, inclusiv pe plan economic. S-a spus atunci că Rusia ar putea majora preţul gazelor pentru România.

Ulterior, la 22 august, Ministerul rus de Externe a reacţionat la unele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu cu privire la redobândirea integrităţii teritoriale a R. Moldova spunând că ele sunt o exagerare propagandistică, ce ar putea trăda iritarea faţă de eşecul misiunii spionului român prins la Moscova.

"A exagera tema 'ocupaţiei ruseşti' poate servi unei serii întregi de scopuri propagandistice, chiar şi aceluia de a pretinde că eşti apărătorul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Totodată, poţi să-ţi manifeşti astfel iritarea faţă de situaţia jenantă a spionului român prins zilele trecute că culegea la Moscova informaţii secrete", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Andrei Nesterenko.

Preşedintele Băsescu fusese întrebat la 19 august 2010, la Iaşi, dacă România are vreun interes în Transnistria. "România are interesul ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială, iar interesul nostru este legat de lucrurile în care credem. Credem că niciunui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu", a răspuns şeful statului român.

Ulterior, ministrul de externe Teodor Baconschi a recunoscut la TVR1 că scandalul de spionaj izbucnit la Moscova în vara anului 2010 şi implicând un diplomat român are legătură cu ceea ce se întâmpla în R. Moldova şi cu sprijinul pe care România îl dă unor forţe din ţara vecină.

Şeful diplomaţiei române a spus că "Rusia e preocupată de scutul antirachetă", iar în ceea ce priveşte Moldova a vorbit despre o "anxietate" care probabil există la Moscova pe tema "riscului" ca vecinul estic al României să devină o ţară "prea apropiată de UE".

Fără a nega în niciun moment că în "incidentul de vară" dintre România şi Rusia nu ar fi vorba despre spionaj, ministrul Teodor Baconschi şi-a exprimat regretul că această expulzare a diplomatului român s-a făcut "în lumina reflectoarelor", şi nu discret, "aşa cum se obişnuieşte între toate statele". Ministrul aprecia că scandalul de spionaj "nu este de natură să blocheze relaţia cu Rusia", dar a recunoscut că relaţia cu Moscova a întâmpinat "dificultăţi". Totuşi, Teodor Baconschi a spus că îşi doreşte "dedramatizarea" incidentului cu Moscova şi normalizarea relaţiei cu Federaţia Rusă, făcând în acest sens apel la raţiune. El a atras însă atenţia că România este ţară membră UE şi NATO şi se aşteaptă să fie tratată ca atare de Moscova.

Alt scandal de spionaj . Un scandal de spionaj cu Rusia pare să fi existat, însă, şi în 2009, în conexiune cu o afacere de spionaj implicând şi Ucraina. În orice caz, acest scandal a fost administrat mult mai discret.

Un raport intern al Ambasadei Austriei, întocmit după o întâlnire a preşedintelui cu ambasadorii UE acreditaţi la Bucureşti, îl cita pe Traian Băsescu spunând că "relaţia (României) cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti".

Raportul, redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger, era datat 14 mai 2009 şi era adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relata în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.

Referindu-se la Transnistria, Băsescu a opinat că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. "Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti", a spus Băsescu.

În privinţa Ucrainei, Băsescu afirma că "cea mai recentă problemă a apărut în legătură cu cazul de spionaj ce a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni şi a trei diplomaţi ruşi. Ca urmare a acestui caz, armata română a fost nevoită să-şi modifice toate frecvenţele sistemelor sale de comunicaţii", îi informa Băsescu pe ambasadorii UE.

Scandalul de spionaj la care se referea preşedintele izbucnise la începutul lunii martie 2009 la Bucureşti. Un subofiţer MApN, Floricel Achim, şi un cetăţean bulgar, Marinov Zikolov, erau suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Iniţial, în scandal a apărut numele Rusiei, apoi al Ucrainei ca posibil stat destinatar al presupuselor secrete militare vândute prin intermediul omului de afaceri bulgar. În lipsa unor informaţii confirmate sau infirmate oficial, presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi.

După scandalul de spionaj din 2010, soldat cu expulzări reciproce de diplomaţi, relaţiile au părut că încep să se dezgheţe, deşi au mai fost punctate de schimburi de replici - până la nivel de ministere de externe - fie pe tema scutului antirachetă, fie pe tema interpretării istoriei celui de-al Doilea Război Mondial.

Băsescu şi declaraţiile despre mareşalul Antonescu . Preşedintele Traian Băsescu a afirmat în vara anului trecut că regele Mihai a săvârşit un act de trădare în 1947 în momentul în care a abdicat şi a părăsit ţara, catalogându-l drept "slugă la ruşi", spre deosebire de Ion Antonescu, care în mod nedrept a rămas în istorie precum un criminal de război. Şeful statului a fost întrebat într-o emisiune B1 TV dacă ar fi dat acelaşi ordin precum Ion Antonescu în 1941 "Soldaţi români, treceţi Prutul!". "Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci, probabil că aş fi făcut-o", a spus Băsescu. Într-o altă emisiune, Băsescu a spus că îl învinovăţeşte pe mareşalul Antonescu pentru Holocaust şi a precizat, în legătură cu trecerea Prutului, că "dacă s-ar fi oprit la Nistru ar fi fost perfect".

Declaraţiile preşedintelui au avut imediat ecou la Moscova, sensibilă la subiectul Războiului II Mondial. Ministerul rus de Externe şi-a exprimat indignarea faţă de afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu. "O astfel de declaraţie este cu atât mai tristă cu cât a fost lansată la comemorarea a 70 de ani de la declanşarea Războiul pentru Apărarea Patriei, în care şi-au pierdut viaţa 27 de milioane de ruşi şi nu poate fi explicată nici de actualele circumstanţe de politică internă şi nici nu poate fi pusă pe seama întrebărilor provocatoare ale jurnaliştilor", arăta o declaraţie postată pe site-ul MAE rus de purtătorul de cuvânt Aleksandr Lukaşevici. "Este evident că o astfel de bravadă neruşinată, care justifică agresiunea nazistă şi profanează memoria a milioane de victime ale fascismului, este inacceptabilă şi trebuie să primească o reacţie potrivită din partea Europei civilizate", menţiona declaraţia postată pe site-ul diplomaţiei de la Moscova.

În replică, preşedintele Traian Băsescu a spus că afirmaţiile sale cu privire la Ion Antonescu şi "trecerea Prutului" sunt în acord cu poziţia României, de condamnare a Pactului Ribbentrop-Molotov, şi nu vede "unde e supărarea", având în vedere că URSS nu mai există.

"Se pare că unii devin sensibili şi dacă discuţi despre istorie. Eu nu sunt istoric, dar cred că răspunsul meu a fost în deplin acord cu poziţia României, care prin Parlamentul României a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Mai mult, Duma de Stat a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Deci, nu văd unde e supărarea, iar Uniunea Sovietică nu mai există", a spus Traian Băsescu, întrebat despre reacţia Ministerului rus de Externe.

Şeful statului a adăugat că România are în acest moment o relaţie cu Federaţia Rusă, iar când se aduce vorba despre URSS "discutăm despre ceva ce a fost", însă a subliniat că despre istoria României "nu avem cum să nu discutăm".

Supărarea Moscovei pentru declaraţiile lui Traian Băsescu a ajuns până la urechile NATO. Presa rusă a scris că la reuniunea NATO-Rusia de la Soci, din iulie 2011, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi-a exprimat profunda indignare la adresa declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu referitoare la mareşalul Antonescu. O sursă de rang înalt prezentă la discuţiile de la Soci şi citată de Moskovski Komsomoleţ a declarat că niciodată nu l-a auzit pe liderul de la Kremlin vorbind atât de dur. Fără a reda exact ce a spus preşedintele Medvedev, sursa a spus că liderul de la Kremlin consideră că Băsescu a vorbit de pe poziţii antiruseşti şi, făcând declaraţia respectivă, s-a dat de partea celor care au început războiul. Linkul cu articolul respectiv din Moskovski Komsomoleţ a fost postat pe contul său de Twitter de ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, care şi-a exprimat satisfacţia că preşedintele Medvedev i-a dat dreptate atunci când, la rândul său, l-a criticat pe Băsescu.

Ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a declarat pentru NewsIn, în legătură cu reuniunea la care preşedintele rus a avut comentarii dure la adresa preşedintelui român, că "spiritul de cooperare constructivă" între NATO şi Rusia a caracterizat şi reuniunea de la Soci. Sorin Ducaru a evitat să dea detalii despre schimbul de replici pe care l-a avut cu preşedintele Medevedev la Soci. "Ca profesionist, respect termenii acestui cadru şi nu pot să comentez", a spus Ducaru. "În orice caz, a adăugat el, vă pot confirma că mandatul meu este să promovez dialogul deschis, spiritul de cooperare constructivă între NATO şi Rusia, spirit, care, de altfel, a caracterizat şi reuniunea de la Soci, a fost leit-motivul reuniunii, aspect confirmat, de altfel, şi de secretarul general", a subliniat ambasadorul român la NATO.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, confirmase, într-adevăr, schimbul de replici, dar a evitat să dea alte detalii despre incidentul diplomatic de la Soci. "Evident, nu voi comenta pe marginea unor astfel de chestiuni sau de neînţelegeri bilaterale", a subliniat Rasmussen. Totuşi, el a avut un mic comentariu: "Suntem cu toţii de acord că e important să prezervăm spiritul de la Lisabona de deschidere a dialogului şi de cooperare între NATO şi Rusia şi să evităm orice acţiune care ar afecta acest spirit", a spus secretarul general al NATO. Cuvintele sale au fost interpretate ulterior ca un reproş voalat adresat României, pentru că irită partenerul rus într-un moment important al discuţiilor cu NATO despre scutul antirachetă.

Dezgheţul . În aprilie 2011, secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut, la Bucureşti, o rundă de consultări cu Vladimir Titov, adjunct al ministrului afacerilor externe al Federaţiei Ruse. Titov era oficialul rus cu rangul cel mai înalt care venea în vizită oficială la Bucureşti în ultimii trei ani.

A urmat apoi, în septembrie, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, o întâlnire bilaterală a şefului diplomaţiei, Teodor Baconschi, cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Baconschi a spus că a avut o discuţie "consistentă", care a decurs în termeni pozitivi. "Am propus ca în spriritul pragmatismului şi al respectului reciproc să deschidem un nou capitol, de care să beneficieze ambele economii, care să permită celor două societăţi o mai bună cunoaştere mutuală şi, în acelaşi timp, care să permită celor două părţi debarasarea de logica Războiului Rece şi intrarea într-o logică de cooperare normală", a declarat ministrul de externe.

Ministrul economiei, Ion Ariton, a mers la Moscova, la începutul lunii octombrie 2011 şi s-a întâlnit cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, şi cu şefii companiilor ruseşti Mechel şi LukOil. "Preşedintele Aleksei Miller a anunţat disponibilitatea companiei pe care o conduce de a răspunde pozitiv solicitărilor părţii române pentru stabilirea unor relaţii contractuale directe pentru furnizarea de gaz către România, precizând ca domeniu prioritar asigurarea consumului de gaze pentru producţia de energie electrică. Cu acelaşi prilej, Aleksei Miller a exprimat interesul Gazprom pentru investiţii în centrale electrice din România", a informat Ministerul Economiei. Totodată, cele două părţi au trecut în revistă şi alte oportunităţi investiţionale în România. Conducerea Gazprom şi-a exprimat interesul pentru realizarea de investiţii în sectorul depozitării subterane de gaze în ţara noastră.

Vizită fără precedent în ultimii şase ani, reprezentantul special al Rusiei pentru conflictul transnistrean, Serghei Gubarev, a fost la 19 octombrie în vizită la Bucureşti, apreciind că are loc o "restartare a dialogului politic" bilateral. Gubarev a venit la Bucureşti pentru a avea cu România consultări în problema transnistreană, gest cu totul ieşit din comun.

A urmat, în decembrie 2011, o deplasare a secretarului de stat Bogdan Aurescu la Moscova, unde a participat la cea de-a 25-a reuniune a Consiliului miniştrilor afacerilor de externe din Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN).

Bogdan Aurescu, secretarul de stat pentru afaceri europene, este cel care a condus din partea României negocierile cu partea americană pe problema scutului antirachetă, dar totodată pare să fie în ultimii ani partenerul predilect de discuţii al ruşilor. La Adunarea Parlamentară a NATO pe care Bucureştiul a găzduit-o la începutul lunii octombrie, reprezentanţii Rusiei îi ceruseră oficialului român clarificări cu privire la scutul antirachetă, întrebându-l inclusiv dacă România a avut acordul NATO pentru a semna cu SUA documentul de amplasare a rachetelor interceptoare la Deveselu.

În sfârşit, cea mai recentă deplasare a unui oficial român la Moscova este consemnată chiar luna aceasta. Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a participat, la 13 ianuarie 2012, la o întâlnire cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, alături de şefii delegaţiilor prezente la marcarea a 290 de ani de la înfiinţarea Serviciului Rus de Procuratură. Din delegaţia română a mai făcut parte Marius Iacob, prim-adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Kovesi a încheiat, la Moscova, un protocol de colaborare cu Procuratura Generală a Federaţiei Ruse, reprezentată de procurorul general Iuri Iakovlevici Ceaika, în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală şi formare profesională. Cooperarea va fi realizată conform competenţelor rezultate din legislaţia naţională şi internaţională, aplicabilă fiecărei părţi, în domeniile combaterii criminalităţii organizate, terorismului, corupţiei, traficului ilicit de arme, stupefiante şi substanţe psihotrope, a traficului de persoane, a infracţiunilor economice, a celor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi a altor tipuri de infracţiuni care prezintă o ameninţare gravă la adresa societăţii.

Gazele

Contractele pe care România le are cu Rusia în domeniul gazelor au făcut, de-a lungul anilor, obiectul polemicilor, controverselor, suspiciunilor. Cert este că în România preţul gazelor ruseşti este unul dintre cele mai mari din Europa, iar vina a fost dată, de cele mai multe ori, pe intermediari. Anul acesta există, însă, şansa renegocierii unor contracte.

România va continua în 2012 negocierile cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an, se arată în raportul privind activitatea pe 2011 a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) şi obiectivele pentru 2012. "Unul dintre obiectivele avute în vedere în relaţia cu compania rusă Gazprom se referă la posibilitatea importului direct de gaze din Federaţia Rusă", arată raportul.

Documentul menţionează că în acest sens reprezentanţii MECMA au avut două întâlniri cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller - prima, în octombrie 2010, la Bucureşti, iar a doua, în octombrie 2011, la Moscova. "În urma discuţiilor, partea rusă a acceptat să livreze gaze direct către România pentru companii în care este asociat şi Gazprom şi care produc energie pe bază de gaze naturale", se precizează în raport.

Astfel, urmează ca în 2012 să fie continuate negocierile cu partea rusă, având în vedere că unele contracte expiră în acest an, menţionează raportul MECMA, fără a preciza care sunt aceste contracte.

"Romgaz importă în prezent gaze naturale ex clusiv din Federaţia Rusă. Importul gazelor naturale din Federaţia Rusă se realizează prin intermediul firmelor Imex Oil Ltd. Nicosia Cipru şi Wintershall Erdgas Handelshaus Zug AG. Ambele contracte 'take or pay' expiră la data de 31 decembrie 2012. În cursul anului 2010-2011 am analizat piaţa achiziţiei de gaze din afara României, în momentul de faţă identi ficând mai multe surse de achiziţie din zona comunitară şi extracomunitară, urmând să de ma răm procesul de negociere a gazelor naturale din ambele zone", declara, în octombrie 2011, Lucian Stancu, directorul general adjunct al Romgaz.

Contractele de tip 'take or pay' sunt con tracte în care cumpărătorul (Rom gaz) plăteşte o anumită sumă de bani către vân zător, chiar dacă nu mai achiziţionează canti ta tea de gaze prevăzută în contract.

România nu are un contract direct cu Gazprom pentru importul de gaze de mai bine de 10 ani, când în urma unui scandal relaţiile între cele două părţi au fost rupte.

În anul 1999 România a încheiat cu firma Regal Petroleum, controlată de omul de afaceri Frank Timiş, un contract, aceasta din urmă susţinând că zăcămintele de gaze pe care le exploatează în Ucraina, din care extrage cantităţi însemnate de gaze, îi permit să şi exporte. Gazprom, societate cu care România avea la acea dată un contract de livrare directă de gaze, a notificat urgent România să întrerupă acest contract, întrucât gazele pe care Regal Petroleum pretindea că le extrage din Ucraina şi le exporta României, ar fi fost, de fapt, furate de la Gazprom. "Atunci România a plătit dublu. A plătit 76 de milioane de dolari firmei Regal Petroleum, care pretindea că gazele sunt din producţia proprie, şi 76 de milioane de dolari către Gazprom, care susţinea că gazele exportate de Regal către România sunt furate de la compania rusă", declara, în 2008, pentru NewsIn, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrie din Camera Deputaţilor.

De atunci, relaţiile României cu Gazprom nu au mai putut fi refăcute. Fost demnitar în cadrul Cabinetului Năstase, Iulian Iancu, care a deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Industriei, spunea că timp de doi ani partidul din care face parte (PSD) a încercat să reia relaţiile cu Gazprom."Gazprom s-a arătat interesată de o colaborare până în momentul în care OMV a fost declarată câştigătoare în cursa pentru preluarea Petrom. De atunci şi-a pierdut interesul", a declarat Iancu.

În prezent, importurile de gaze ale României se desfăşoară prin intermediul unor firme, cum este, spre exemplu, cea ruso-germană Wintershall, al cărei contract expiră în 2012. De asemenea, compania Conef Energy va cumpăra de la producatorul rus Gazprom o cantitate de până la două miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, în baza unui contract semnat la începutul lunii aprilie 2007, valabil în perioada 2010-2030. Conef Energy, unul dintre intermediarii prin care se derulează contractele de import ale României cu Rusia, este o subsidiară a Conef, parte a grupului Marco Investment and Industries, care controlează producătorul de aluminiu Alro Slatina, precum şi firmele Alprom Slatina şi Alum Tulcea.

România a importat din Rusia, anul trecut, circa 18% din consumul anual la nivel naţional (2,6 miliarde metri cubi), restul fiind asigurat de producătorii interni de gaze naturale, Romgaz şi Petrom.

Fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, spunea că ar fi oportun să fie invitaţi reprezentanţi ai CE în calitate de observatori la negocierile pe care partea română le va purta cu Gazprom şi argumenta că şi Polonia a procedat la fel. De asemenea, Geoană consideră că ar fi oportună şi utilă informarea Comisiei Europene în legătură cu stadiul negocierilor pe care România le va purta cu Gazprom.

Cine vine în locul lui Ciurilin?

Timp de cinci ani şi jumătate, Rusia a fost reprezentată la Bucureşti de un diplomat cu mare experienţă, Aleksandr Ciurilin. După ce la Cotroceni a venit Traian Băsescu, preşedintele părea, la începutul mandatului, să aibă o relaţie personală bună cu Vladimir Putin, dar ulterior şi-a declarat tranşant orientarea proatlantistă, iritând tot mai mult cu "declaraţii neprieteneşti". Moscova a considerat atunci de cuviinţă să trimită la Bucureşti un ambasador cu o carieră diplomatică de peste patru decenii. Aleksandr Ciurilin era nimeni altul decât cel care avusese misiunea de a reprezenta Moscova la Washington exact în perioada în care s-au prăbuşit regimurile comuniste în Europa de Est. El a rămas la post în SUA şi după destrămarea Uniunii Sovietice, inclusiv în perioada puciului comunist.

Primit, la sfârşitul anului trecut, în vizită de rămas bun la Cotroceni, ambasadorul Aleksandr Ciurilin i-a spus preşedintelui Traian Băsescu că i-a plăcut perioada petrecută în România şi că pleacă "cu mare regret".

"Cred că, în pofida turbulenţelor din aceşti ani, am avut o cooperare destul de fructuoasă. Nu pot să spun că este în întregime meritul meu", a declarat Aleksandr Ciurilin, care şi-a exprimat speranţa că relaţiile româno-ruse se vor îmbunătăţi în viitor. Un prieten vechi este mai bun decât doi noi, afirma ambasadorul Curilin, făcând referire la relaţia cu România, într-un discurs rostit în iunie anul acesta la recepţia organizată de Ziua Naţională.

Ambasadorul Federaţiei Ruse, Aleksandr Ciurilin, şi-a încheiat misiunea în România după un mandat în timpul căruia a avut de făcut faţă unei răceli în relaţiile politice bilaterale, ce a culminat cu scandalul de spionaj izbucnit între Moscova şi Bucureşti în vara anului lui 2010.

Rechemarea sa la Moscova intervine în condiţiile în care au loc alegeri pentru Duma de Stat a Rusiei, iar în martie anul viitor Kremlinul se pregăteşte de revenirea lui Vladimir Putin la conducerea statului rus.

Deocamdată, nu există niciun anunţ oficial în privinţa succesorului lui Ciurilin.