Dezvăluiri: Lia Savonea şi-a asumat "pe persoană fizică" aşa-zisul "acord pentru justiţie" pus pe masa lui Bolojan

„Acordul pentru justiţie şi stabilitate instituţională”, documentul prin care se cer mai mulţi bani pentru magistraţi, a fost asumat de către şefa Instanţei Supreme, nu de către Adunarea Generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a confirmat Lia Savonea pentru G4Media.ro.

Şefa ÎCCJ susţine că este atributul preşedintelui Instanţei Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelalte puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condiţiile în care ÎCCJ, nu CSM, este ordonatorul principal de credite pentru instanţele de judecată.

„Acordul pentru Justiţie a fost o propunere formulată în exercitarea rolului constituţional şi legal de reprezentare a puterii judecătoreşti în raporturile cu celelalte autorităţi ale statului.

Astfel de întâlniri interinstituţionale, ca cea din data de 12 noiembrie, sunt convocate în termene foarte scurte, iar natura lor este una de dialog instituţional.

Preşedintele Înaltei Curţi exprimă o poziţie instituţională, construită în limitele legii şi în respect faţă de demnitatea şi statutul tuturor judecătorilor. Preşedintele Înaltei Curţi are, potrivit legii, atribuţia expresă de a reprezenta instituţia în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, atât la nivel naţional, cât şi european.

În plus, propunerea de acord nu vizează chestiuni de organizare internă sau de competenţă profesională, ci stabileşte principii de cooperare instituţională, de respect reciproc şi de protejare a independenţei justiţiei – teme care privesc întregul sistem judiciar.

Înalta Curte are, de asemenea, calitatea de ordonator principal de credite pentru toate instanţele judecătoreşti, ceea ce îi conferă o viziune completă asupra nevoilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem, având, totodată, obligaţia de reprezentare şi a intereselor acestora.

Prin urmare, acest acord exprimă o poziţie instituţională şi unificatoare, în deplină concordanţă cu misiunea Înaltei Curţi de a garanta funcţionarea coerentă a justiţiei.

Acordul propus nu stabileşte norme interne, ci principii de colaborare şi respect între instituţii. Este un document de echilibru, nu de autoritate.

În calitate de judecător al Înaltei Curţi, sunt în contact permanent cu opiniile colegilor mei pe care le respect în mod fundamental”, a declarat Lia Savonea pentru publicaţia citată.

În schimb, alţi magistraţi de la Înalta Curte, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, susţin că şefa ÎCCJ nu îşi putea asuma singură această propunere de acord, ci trebuia să convoace Adunarea Generală a ÎCCJ, potrivit articolului 24 litera e din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă al ÎCCJ.

Potrivit articolului citat, ”Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:

(…)

e) consultarea judecătorilor cu privire la unele măsuri necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Spre exemplu, anul trecut, în ianuarie, când Secţia pentru Judecători a CSM a solicitat ÎCCJ să comunice sumele alocate de guvern pentru plata restanţelor dobândite prin decizii judecătoreşti, dar şi procentele care au fost direcţionate curţilor de apel şi ÎCCJ, fosta şefă a ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, a convocat Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ şi a emis o rezoluţie.

„Se convoacă Adunarea generală pentru chestiuni strategice care interesează activitatea ÎCCJ, nu le asumi pe persoană fizică”, a declarat un judecător suprem pentru G4Media.ro.

„Şi Preşedintele României convoacă CSAT pentru decizii strategice, nu le ia de unul singur”, a declarat un alt magistrat.

Propunerea de acord asumată de Lia Savonea, criticată şi de către fostul ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion

„Înalta Curte, sub conducerea Liei Savonea, îşi depăşeşte grav competenţele. Doamna Lia Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, încearcă din răsputeri să domine şi să impună politici publice în domeniul justiţiei”, a scris Stelian Ion pe Facebook.

„ÎCCJ nu reprezintă puterea judecătorească — acest rol aparţine CSM-ului, conform art. 133 alin. (1) din Constituţie.

Doamna Savonea îşi devoalează adevărata poziţie de lider informal al CSM, arogându-şi fără perdea atribuţii care nu îi aparţin potrivit legii (…)

El arată limpede dorinţa doamnei Savonea de a domina celelalte puteri ale statului şi de a transforma Înalta Curte într-un instrument de influenţă politică, nu într-un garant al legii”, a mai spus fostul ministru al Justiţiei.

Instanţa supremă a propus un acord în şase puncte pentru depăşirea crizei instituţionale dintre puterea politică şi cea judecătorească, dar a cerut şi mai mulţi bani pentru judecători. Este vorba de plata unor „cote compensatorii” din banii necheltuiţi în sistemul judiciar.