Desfiinţarea SIIJ face paşi înainte la Senat. Greii din Justiţie contra unui amendament UDMR şi a superimunitaţii

Reprezentanţii sistemului judiciar prezenţi la şedinţa Comisiei Juridice a Senatului, respectiv preşedinta ÎCCJ, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, procurorul general, procurorul şef DNA şi procurorul şef adjunct DIICOT, s-au declarat împotriva unui amendament depus de UDMR la proiectul de lege de desfiinţare a Secţiei Speciale, care prevede ca magistraţii să NU fie anchetaţi pentru corupţie de DNA, ci de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) a Parchetului General, pe motiv că acesta nu este de natură să ofere judecătorilor garanţia eliminării unor presiuni externe sau a unor abuzuri, precum cele reclamate în trecut.

Într-o postare publicată joi, pe Facebook, şefa Comisiei Juridice, Laura Iuliana Scântei, mai susţine că şefii sistemului judiciar s-au declarat şi împotriva amendamentului adoptat de Camera Deputaţilor care prevede avizul obligatoriu al CSM pentru trimiterea în judecată a magistraţilor, amendament ce a stârnit vii critici în spaţiul public, inclusiv din partea unor magistraţi.

Opiniile reprezentanţilor sistemului judiciar au fost exprimate miercuri, în cadrul unei şedinţe a Comisiei juridice a Senatului, dedicate dezbaterii proiectului de lege de desfiinţare a Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor.

Referitor la prevederea adoptată în Cameră privind avizul obligatoriu al CSM pentru trimiterea în judecată a magistraţilor, vicepreşedintele CSM a precizat că avizul secţiei CSM la trimiterea în judecată a unui magistrat poate anula beneficiul prezumţiei de nevinovăţie pentru acel magistrat.

”În situaţia adoptării unui aviz favorabil trimiterii în judecată, e discutabil dacă magistratul în cauză mai beneficiază în mod efectiv de prezumţia de nevinovăţie în condiţiile în care chiar colegii lui din secţia CSM au considerat necesară trimiterea lui în judecată (a nu se înţelege 'condamnarea'). Forma legii adoptate de Camera Deputaţilor prezintă riscul unei 'antepronunţări' asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unui magistrat şi conturarea percepţiei publice că un magistrat e 'vinovat' doar pentru motivul că Secţia CSM a încuviinţat trimiterea lui în judecată”, a subliniat vicepreşedintele CSM.

Redăm integral postarea senatoarei Laura Iuliana Scântei privind dezbaterile din Comisia juridică pe marginea desfiinţării SIIJ:

Comisia Juridică a Senatului a iniţiat seria de dezbateri pe marginea desfiinţării Secţiei Speciale (SIIJ), un obiectiv asumat de coaliţia guvernamentală prin Programul de guvernare. În şedinţa de miercuri, 14 aprilie, au fost prezentate punctele de vedere ale instituţiilor din sistemul judiciar cu privire la desfiinţarea SIIJ şi ce garanţii ar trebui să fie adoptate pentru a se respecta independenţa justiţiei. Comisia nu a votat niciun articol al legii şi niciun amendament.

Opiniile reprezentanţilor sistemului judiciar prezenţi la şedinţă – Preşedinta ÎCCJ, Preşedintele şi Vicepreşedintele CSM, Procurorul general, Procurorul şef DNA şi Procurorul şef Adjunct DIICOT, expuse în prezenţa Ministrului Justiţiei, pe parcursul celor 3 ore de dezbatere, pot fi rezumate astfel:

Secţia specială nu este considerată o garanţie pentru independenţa justiţiei în România, în opiniile exprimate de Preşedintele CSM şi de Preşedinta ÎCCJ.

Nici preluarea dosarelor penale privind magistraţii de la SIIJ la Secţia de Urmărire Penală din cadrul PIICJ, aşa cum a propus printr-un amendament depus chiar la începutul dezbaterii de senatorul UDMR Csaszar Karoly Zsolt, nu este de natură să ofere judecătorilor garanţia eliminării unor presiuni externe sau a unor abuzuri, precum cele reclamate în trecut, au arătat reprezentanţii CSM şi ÎCCJ.

Cu privire la amendamentul adoptat de Camera Deputaţilor care condiţionează trimiterea în judecată a unui judecător sau procuror numai cu avizul secţiei din CSM, cel mai aşteptat răspuns de către membrii Comisiei Juridice a fost răspunsul din partea judecătorilor. Atât Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi Preşedintele CSM au declarat că judecătorii nu au cerut şi nu cer “superimunităţi”, sunt de acord cu principiul egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi orice magistrat care săvârşeşte o faptă penală trebuie să răspundă în faţa legii, la fel ca orice cetăţean.

Amendamentul a fost criticat inclusiv sub aspectul neconstituţionalităţii, înalţii magistraţi apreciind că forma în care a fost redactat acesta nu oferă premisele unei veritabile garanţii pentru independenţa judecătorilor.

Reprezentanţii DNA, PÎCCJ, DIICOT şi vicepreşedintele CSM (preşedintele Secţiei pentru procurori din cadrul CSM) au declarat că susţin proiectul de desfiinţare a Secţiei Speciale, iar cu privire la garanţiile solicitate de colegii judecători, apreciază că acestea se regăsesc în Codul de Procedură Penală, acestea sunt garanţiile procesuale penale valabile pentru toţi cetăţenii care sunt investigaţi pentru săvârşirea unor fapte penale, inclusiv a faptelor de corupţie.

Şefii parchetelor au susţinut că menţinerea avizului secţiei CSM la trimiterea în judecată a unui judecător sau procuror va genera neîncrederea cetăţenilor în sistemul judiciar şi în modul de înfăptuire a justiţiei penale şi va oferi altor categorii socio-profesionale posibilitatea să solicite imunităţi similare pe criteriul discriminării.

Vicepreşedintele CSM a precizat că avizul secţiei CSM la trimiterea în judecată a unui magistrat poate anula beneficiul prezumţiei de nevinovăţie pentru acel magistrat. În situaţia adoptării unui aviz favorabil trimiterii în judecată, e discutabil dacă magistratul în cauză mai beneficiază în mod efectiv de prezumţia de nevinovăţie în condiţiile în care chiar colegii lui din secţia CSM au considerat necesară trimiterea lui în judecată (a nu se înţelege “condamnarea”). Forma legii adoptate de Camera deputaţilor prezintă riscul unei “antepronunţări” asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unui magistrat şi conturarea percepţiei publice că un magistrat e “vinovat” doar pentru motivul că Secţia CSM a încuviinţat trimiterea lui în judecată.

Preşedinta ÎCCJ a apreciat că specializarea efectivă a procurorilor, susţinerea concursurilor de promovare efectivă la parchetele superioare şi la cele specializate în locul delegărilor şi detaşărilor, o vechime mai mare în magistratură pentru a fi procurori DNA sau DIICOT, precum şi implicarea CSM în procedura de selecţie riguroasă a procurorilor DNA şi DÎICOT, împreună cu măsuri urgente de remediere a problemelor sistemice cu care se confrunta magistraţii (volumul de dosare, spaţii improprii, inconsecventa legislativă şi deficitul de magistraţi) pot fi avute în vedere de senatori ca garanţii complementare şi efective pentru respectarea independenţei judecătorilor.

Procurorul şef DNA a susţinut că eventualele conflicte de interese între judecători şi procurori în cazul instrumentării unor dosare penale împotriva judecătorilor, pot fi evitate prin instituţia abţinerii (autorecuzarea) unui judecător sau a unui procuror. Abţinerea permite magistratului în cauză să evite urmărirea penală sau judecarea unui alt magistrat. Abţinerea şi corelativ, angajarea răspunderii magistratului care încalcă obligaţia de abţinere pot fi un remediu pentru garanţiile solicitate de judecători.

Procurorul şef DNA a susţinut în faţa Comisiei Juridice că adoptarea legii pentru desfiinţarea Secţiei Speciale este o cerinţă imperativă pentru continuarea parcursului european al României, pentru ridicarea MCV şi pentru a nu periclita şansa României, ca stat membru UE, de a beneficia de fonduri europene având în vedere că noul mecanism al Statului de Drept adoptat de Comisia Europeană în 2020 va condiţiona alocarea fondurilor UE de respectarea principiilor statului de drept şi de continuarea luptei împotriva corupţiei, de către toate statele membre.

CSM, organ colegial de decizie şi garant al independenţei justiţiei, prin vocea preşedintelui, a lăsat la latitudinea şi decizia Parlamentului, a Senatului în calitate de cameră decizională, stabilirea garanţiilor procedurale pentru respectarea independenţei judecătorilor în situaţia în care aceştia sunt chemaţi să răspundă pentru fapte penale, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Consultările cu instituţiile şi organizaţiile profesionale din sistemul judiciar vor continua, iar votul asupra amendamentelor propuse pe parcurs, ca şi adoptarea formei finale a legii, vor fi exprimate în cazul senatorilor coaliţiei de guvernare, pe baza deciziei liderilor coaliţiei PNL, USR-PLUS şi UDMR.

La 18 mai, CJUE va pronunţa o hotărâre în cauzele deschise de magistraţii români cu privire la încălcarea legislaţiei europene prin înfiinţarea Secţiei Speciale. Avocatul general al CJUE a depus deja concluziile şi a cerut Curţii să constate că România a încălcat dreptul Uniunii prin înfiinţarea unei secţii de parchet speciale, cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi, întrucât înfiinţarea SÎIJ nu a fost justificată de motive reale şi nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compoziţiei ei.

Ca senator #PNL voi pleda pentru desfiinţarea cât mai urgentă a SÎIJ, fără acordarea de imunităţi, cu asigurarea mecanismelor şi Ca cetăţean pledez pentru funcţionarea unei justiţii europene în România, în care toţi justiţiabilii să aibă acces efectiv, accesibil ca timp şi costuri, la un act de justiţie independent, înfăptuit de judecători imparţiali.