Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât, marţi, că decizia din decembrie 2006 a Comisiei Europene de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare (MCV) a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei are caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România de la data aderării sale la Uniune şi o obligă să atingă obiectivele de referinţă, de asemenea obligatorii, care figurează în anexa la aceasta.
Potrivit judecătorului Cristi Danileţ, decizia a fost pronunţată în şase cauze conexate la Luxembourg şi este una istorică. Mai exact, decizia situează judecătorul român deasupra CCR când vine vorba de interpretarea legii prin prisma europeană. De asemenea, din decizie reiese că SIIJ, controversata secţie pentru investigarea magistraţilor este în afara normelor europene.
"S-a publicat decizia CJUE în şase cauze conexate la Luxembourg. Este o decizie ISTORICĂ care situează judecătorul român deasupra CCR când vine vorba de interpretarea legii prin prisma europeană. SIIJ este în afara normelor europene.
Iată concluziile mele cu privire la aceasta:
- decizia de înfiinţare a MCV şi rapoartele MCV sunt obligatorii pentru România ca urmare a aderării la UE. Aşadar, ele nu sunt simple 'recomandări' cum au susţinut în mod repetat nişte asociaţii nereprezentative ale magistraţilor, o parte din politicieni, dar şi Curtea noastră Constituţională;
- Guvernul României a greşit când a numit pe şeful Inspecţiei Judiciare;
- existenţa SIIJ trebuie justificată şi să fie în afara controlului politic, dar cu respectarea obligaţiilor din cadrul MCV. Având în vedere că în Raportul MCV din 2019 se atrăgea atenţia României că trebuie să respecte recomandările din raportul pe anul 2018 şi că în acesta din urmă s-a spus că modificările legilor justiţiei trebuie să ţină seama de cele stabilite de Comisia de la Veneţia şi GRECO care s-au opus SIIJ (considerată drept 'anomalie' care afectează statul de drept), rezultă că existenţa SIIJ în afara ordinii europene;
- răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementată, legea trebuind a fi clară şi precisă;
- judecătorul român este primul judecător european. El trebuie să interpreteze legislaţia naţională prin prisma dreptului european. Dacă este contradicţie, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituţională. Aceasta înseamnă că o instanţă poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român.", scrie, pe Facebook, Danileţ.