Decizia Italiei de ridicare a restricţiilor pentru lucrătorii români, un semnal pozitiv pentru ţările care le menţin

Italia, care se confruntă cu o gravă criză, ridică restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari. Alte nouă ţări membre ale UE au hotărât să menţină aceste restricţii. Majoritatea justifică această decizie prin rata ridicată a şomajului în ţările lor, potrivit site-ului EurActiv.

Roma a hotărât să deschidă larg porţile pieţei sale a muncii pentru cetăţenii celor doi noi membri ai Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2012, a declarat pentru EurActiv un membru al ambasadei României din Italia. Ministerul italian de Externe i-a informat oficial pe diplomaţii români şi bulgari în legătură cu această decizie, la 29 decembrie, printr-o notificare.

Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, declarase anterior că nu se prevedea adoptarea de măsuri restrictive pentru lucrătorii români.

Aceste declaraţii au fost percepute ca un semnal pozitiv în Bulgaria şi România, potrivit EurActiv. Cele două ţări au aderat la UE în 2007, dar se simţeau 'victime ale discriminării', deoarece cetăţenii lor nu aveau acces liber la piaţa muncii din Uniune.

Ministrul bulgar de externe, Nikolai Mladenov, şi ministrul muncii, Totiu Mladenov, au făcut publică o declaraţie în care salută eliminarea acestor restricţii în Italia. Ei au afirmat că această hotărâre este rezultatul excelentelor relaţii dintre Bulgaria şi Italia şi a parteneriatului lor strategic, a relevat Dnevnik, agenţia parteneră a EurActiv la Sofia.

Decizia luată de Roma este 'dovada' faptului că menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii se datora unor considerente politice şi nu economice, a afirmat europarlamentarul Marian Jean Marinescu (vicepreşedintele grupului PPE în Parlamentul European).

'Faptul că o ţară ca Italia, care se confruntă cu severe măsuri de austeritate, a luat o astfel de decizie demonstrează că şi-a dat seama că lucrătorii români şi bulgari contribuie la dezvoltarea sa economică. În plus, sunt mulţi români în Italia, ceea ce arată că sunt extrem de apreciaţi', a adăugat acesta.

Peste un milion de români trăiesc şi muncesc în Italia. De asemenea, peste 30.000 de firme italiene din România folosesc circa 800.000 de lucrători români, potrivit Ministerului român de Interne.

Marinescu a declarat că decizia Italiei constituie un 'semnal pozitiv' pentru celelalte ţări care menţin restricţiile, afirmând că se protejează astfel împotriva creşterii şomajului.

Ambasada României de la Roma a mulţumit guvernului italian pentru deschiderea pieţei muncii, 'mai ales în aceste vremuri de criză economică'.

În schimb, nouă ţări din UE au decis să menţină 'parţial sau total' restricţiile pentru încă doi ani, a declarat Comisia Europeană. Executivul european nu a comunicat detalii suplimentare.

Dintre aceste nouă ţări, Germania, Irlanda şi Regatul Unit au fost primele care au comunicat Comisiei decizia lor. Olanda şi Belgia au declarat, de asemenea, public că menţin regimul permiselor de muncă pentru rezidenţii celor două ţări, pentru încă doi ani.

Ţările din UE nu pot totuşi să impună restricţii fără să-şi justifice decizia, aşa cum a explicat recent László Andor, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale.

'Această decizie trebuie să fie susţinută de o analiză a tulburărilor de pe piaţa muncii sau a riscului de producere a unor asemenea perturbări în ţara respectivă şi noi vom examina fiecare caz în parte', a afirmat Andor.

Comisia nu a examinat încă toate notificările trimise de cele nouă state membre, dar a anunţat că va publica rezultatele analizei sale în următoarele zile.

Mai multe ţări care au anunţat că-şi vor menţine restricţiile faţă de români şi de bulgari ar fi evocat efectele crizei economice.

Spania, care şi-a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii celor două ţări în momentul aderării la UE în 2007, a impus vara trecută restricţii controversate românilor, parţial din cauza creşterii şomajului la peste 21%, cel mai ridicat nivel din Uniune.

Ministrul britanic al imigraţiei, Damian Green, a explicat că decizia de a menţine regimul permiselor de muncă pentru români şi bulgari este în concordanţă cu angajamentul guvernului britanic de a reduce dependenţa angajatorilor de lucrătorii imigranţi, mai ales în cazul locurilor de muncă care cer un nivel scăzut de calificare. 'Astfel îi vom ajuta pe şomeri să găsească de lucru, iar mâna de lucru va dobândi competenţele de care economia are nevoie', a explicat Green.

Aceleaşi argumente au fost folosite şi de guvernul olandez, care şi-a justificat decizia prin rata ridicată a şomajului şi starea economiei în UE.

Luxemburgul, cea mai bogată ţară din UE, a anunţat recent că va menţine regimul de muncă până la sfârşitul lui 2013, deoarece a crescut rata şomajului. În Luxemburg, rata şomajului este de 6% la începutul acestui an, ceea ce înseamnă circa 19.500 de şomeri la un total de aproape 400.000 de lucrători. În 2008, rata şomajului era stabilă în Luxemburg, de aproximativ 4,4%.

Potrivit Dnevnik, Germania şi-a flexibilizat mult politica faţă de cetăţenii bulgari. Cotidianul citează o declaraţie a Ministerului bulgar al Muncii şi Afacerilor Sociale, potrivit căreia cadrele universitare bulgare beneficiază de această flexibilizare a politicii germane, la fel ca lucrătorii sezonieri, pe o perioadă de maxim şase luni pe an.

Ministrul german al muncii, Ursula von der Leyen, a declarat recent că recrutarea de personal calificat este o prioritate a guvernului. 'Fără personal calificat, economia va stagna. Este motivul pentru care guvernul federal şi-a propus ca prioritate asigurarea unui număr suficient de muncitori calificaţi', a spus ministrul.

Românii şi bulgarii pot să solicite în continuare permise de muncă în ţările care îşi menţin restricţiile, dar ei nu vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii celorlalte state membre ale UE.