Decesele de la Sf. Pantelimon. "Solidaritatea Sanitară" cere înlocuirea sistemului malpraxis cu despăgubirea pacienţilor

Pe fundalul revoltei publice stârnite de decesele de la Sf Pantelimon, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România cere „o reformă urgentă a sistemului de sănătate” care să presupună regândirea sistemului malpraxis.
Unele din principalele propuneri sunt înlocuirea sistemului malpraxis cu despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii şi introducerea corpului profesional al experţilor în medicină, ca organism autonom, ce-şi desfăşoară activitatea în relaţie cu instanţele şi cu instituţiile responsabile de despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii.
Redăm comunicatul Federaţiei „Solidaritatea Sanitară”
Cazul de la Spitalul ”Sf. Pantelimon” Bucureşti tinde să scoată în evidenţă riscul existenţei unor erori sistemice, de natură etică, şi inadecvarea modelului de malpraxis. Indiferent de decizia finală a instanţei în privinţa celor doi medici acuzaţi, este evident că restabilirea încrederii populaţiei în sistemul public de sănătate necesită regândirea sistemului public de sănătate.
În acest context, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România solicită Ministerului Sănătăţii şi Guvernului demararea de urgenţă a unor acţiuni de restructurare a sistemului public de sănătate, centrate pe următoarele direcţii de acţiune:
1. Regândirea sistemului malpraxis. În acest sens Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită:
a. Înlocuirea sistemului malpraxis cu despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii.
b. Introducerea corpului profesional al experţilor în medicină, ca organism autonom, ce-şi desfăşoară activitatea în relaţie cu instanţele şi cu instituţiile responsabile de despăgubirea pacienţilor pentru prejudicii.
Reamintim că aceste solicitări sunt adresate în mod consecvent de peste un deceniu.
2. Introducerea profesiei de etician/bioetician în spitalele publice. Date fiind numeroasele dezbateri publice pe tema unor eventuale eşecuri în respectare eticii medicale şi deontologiei profesionale, există o evidentă nevoie de expertiză obiectivă în domeniu. Aceşti profesionişti trebuie recrutaţi din rândul altor categorii profesionale decât medicii (cum ar fi absolvenţii de drept, filozofie, antropologie ş.a. specializaţi în etică/bioetică). Eticienii trebuie să aibă ca responsabilităţi coordonarea activităţii Consiliului etic, participarea la comisiile aferente procedurilor aplicabile în condiţii speciale, furnizarea consilierii necesare profesioniştilor din sănătate în toate problemele de natură etică, respectiv supravegherea respectării acestor principii în tratarea şi îngrijirea pacienţilor.
3. Crearea procedurilor etice aplicabile în cazul deficitului de resurse vitale raportat la numărul de pacienţi care au nevoie de ele (procedură raţională de alocarea a resurselor vitale deficitare).
4. Introducerea unor instituţii adaptate realităţilor actuale, cum ar fi testamentul corporal. Solicitarea, prezentată anterior sub forma instrucţiunilor de sănătate, este menită să permită cetăţenilor cine să decidă în privinţa sănătăţii lor atunci când ei n-o pot face, şi să faciliteze posibilitatea personalului medical de-a identifica persoanele abilitate să decidă.
Considerăm că în absenţa introducerii rapide a acestor sisteme menite să crească garanţiile acordate populaţiei, restabilirea încrederii cetăţenilor în sistemul public de sănătate va deveni o sarcină imposibilă, ce va avea consecinţe negative atât asupra pacienţilor cât şi asupra angajaţilor din sănătate.