De ce a făcut Netanyahu un pas înapoi în privinţa recunoaşterii genocidului armean

Israelul pare să fi renunţat la intenţia de a recunoaşte genocidul armean, după reacţia vehementă a Azerbaidjanului, pe care Tel Avivul îl consideră un partener important.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut un pas înapoi în privinţa recunoaşterii genocidului armean, blocând votul din Knesset după presiuni exercitate de Azerbaidjan, iar experţii au declarat pentru The New Arab că această decizie evidenţiază influenţa tot mai mare a Baku asupra Israelului, în pofida parteneriatului strategic strâns dintre cele două state.

Surse israeliene au declarat că decizia lui Netanyahu de a bloca votul din Knesset a fost luată în urma presiunilor venite din partea Azerbaidjanului, potrivit Haaretz.

Decizia guvernului israelian a venit după ce Hikmat Hajiyev, consilier al preşedintelui azer Ilham Aliyev, a contactat biroul lui Netanyahu.

Guvernul israelian a informat apoi autorităţile din Azerbaidjan că subiectul a fost retras rapid de pe agenda Knessetului şi că nu va mai fi supus votului.

Într-o declaraţie pentru The New Arab, jurnalistul din Baku şi analistul independent Rovshan Mammadli a afirmat că revenirea asupra deciziei reflectă importanţa strategică a Azerbaidjanului, în ciuda tensiunilor diplomatice provocate de această propunere.

Luna trecută, o propunere privind recunoaşterea genocidului armean a fost înaintată de ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, iar deşi aceasta mai trebuia ratificată de Knesset, oficialii de la Tel Aviv au lăudat iniţiativa.

Cu toate acestea, la momentul respectiv, comentatori şi analişti au declarat că gestul Israelului era „oportunist” şi ironic, fiind perceput drept o mustrare la adresa Turciei, în timp ce Tel Avivul continuă să bombardeze fără discriminare Fâşia Gaza.

Luna trecută, guvernul Azerbaidjanului a condamnat oficial decizia Israelului de a recunoaşte genocidul armean şi a cerut reconsiderarea acesteia.

Ministerul azer de Externe a afirmat că recunoaşterea reprezintă „o denaturare a faptelor istorice privind evenimentele din 1915” şi reduce „o problemă istorică complexă la o decizie politică lipsită de o bază juridică sau ştiinţifică solidă”.

Mammadli a declarat că recunoaşterea genocidului armean ar fi pus Azerbaidjanul într-o poziţie tot mai dificilă din cauza alianţei sale strânse cu Turcia, care respinge ferm calificarea masacrelor din 1915 drept genocid.

„Dacă Azerbaidjanul ar fi rămas tăcut după recunoaşterea genocidului armean de către Israel, relaţiile cu Turcia s-ar fi deteriorat şi mai mult şi s-ar fi consolidat percepţia de la Ankara că Baku acordă prioritate parteneriatului său strategic cu Israelul în detrimentul sensibilităţilor Turciei”, a declarat acesta.

El a adăugat că decizia ulterioară a Israelului de a opri procesul reflectă „un calcul simplu al costurilor şi beneficiilor”, susţinând că importanţa strategică a Azerbaidjanului ca partener în domeniul securităţii şi energiei a cântărit mai mult decât valoarea diplomatică simbolică a recunoaşterii genocidului.

Săptămâna trecută, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, l-a primit la palatul prezidenţial din Baku pe premierul palestinian Mohammed Mustafa, un gest pe care Israelul îl consideră o sfidare.

După întâlnire, un comunicat al preşedinţiei azere a precizat că Azerbaidjanul susţine înfiinţarea unui stat palestinian cu Ierusalimul de Est ocupat drept capitală, folosind denumirea arabă „Al-Quds al-Sharif” („Nobilul Ierusalim”). Comunicatul a mai arătat că Azerbaidjanul continuă să sprijine palestinienii prin intermediul agenţiei ONU UNRWA şi intenţionează să construiască o şcoală în Cisiordania ocupată.

Deşi Israelul consideră Baku un partener important, în special pentru că se bazează pe Azerbaidjan pentru aprovizionarea cu petrol, unii comentatori apreciază că acest episod marchează o răcire a relaţiilor dintre cele două ţări.

Mammadli a avertizat că este puţin probabil ca acest episod să schimbe fundamental relaţiile dintre Azerbaidjan şi Israel, însă a spus că el scoate în evidenţă echilibrul tot mai dificil pe care Baku trebuie să îl menţină pe fondul deteriorării continue a relaţiilor dintre Israel şi Turcia.

„În cele din urmă, Baku ar putea fi nevoit să se alinieze mai deschis fie cu Turcia, fie cu Israelul – un rezultat pe care a încercat în mod constant să îl evite”, a declarat acesta.

Azerbaidjanul adoptă aceeaşi poziţie ca Turcia în privinţa genocidului armean.

Turcia susţine că atât armenii, cât şi turcii au murit în contextul Primului Război Mondial, respingând acuzaţiile şi estimând numărul victimelor la câteva sute de mii, nu la aproximativ 1,5 milioane, cât este frecvent menţionat. De asemenea, Ankara continuă să respingă apelurile de a recunoaşte oficial aceste evenimente drept genocid.