Cum încearcă să explice ministrul Educaţiei rezultatele slabe obţinute de România la testele PISA 2025

Ministrul Educaţiei, Mihai Dimian, a reacţionat public după rezultatele slabe obţinute de România la testele PISA 2025.

Într-o postare publicată pe Facebook, Dimian invocă, tangenţial, faptul că România nu face parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). El subliniază şi diferenţele economice şi educaţionale dintre ţara noastră şi statele membre ale organizaţiei.

„Evoluţia rezultatelor României, comparativ cu evoluţia mediei rezultatelor ţărilor membre ale OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) la testele PISA din 2025.

Atunci când comparăm rezultatele României cu media ţărilor OECD, din care România nu face parte, este util să luăm în calcul şi faptul că Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al României se situează la aproximativ 71% din media ţărilor membre OCDE, cu care ne comparăm. De asemenea, ponderea populaţiei cu vârste între 25 şi 64 de ani care are studii superioare este de 19% în România, în timp ce în statele membre OECD este de 41%, oferind un climat diferit din punct de vedere al pregătirii educaţionale atât în familie, cât şi în comunitate”, a scris ministrul pe platforma de socializare.

Potrivit acestuia, rezultatele testelor PISA indică faptul că 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competenţă, nivelul 2, la Matematică, 52% la Lectură şi 54% la Ştiinţe. Mediile înregistrate în statele membre ale OCDE sunt de 65%, 69% şi, respectiv, 74%.

Dimian susţine însă că Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei trebuie să clarifice situaţia a 24% dintre tinerii din generaţia evaluată, despre care nu ar exista informaţii şi care ar fi fost încadraţi sub nivelul 2.

„Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei are de clarificat situaţia a 24% din generaţia respectivă, despre care spune că nu are informaţii şi că i-a declarat sub nivelul 2, adică în categoria analfabeţilor funcţionali. E posibil ca majoritatea să fie, dar este posibil ca o parte din cei 24% să studieze în şcoli din străinătate, să studieze în România după curricula altei ţări (şcoala britanică, şcoala germană etc.) sau să fie în alte situaţii similare”, a adăugat oficialul.

Ministrul a afirmat că, indiferent de tendinţa internaţională, de cauzele acesteia şi de diferenţele economice şi educaţionale dintre România şi statele OCDE, sunt necesare schimbări pentru ca elevii să înţeleagă mai bine ceea ce citesc, să aplice cunoştinţele dobândite şi să fie mai bine pregătiţi pentru noile tehnologii şi profesii.

„Investiţiile finalizate în acest an în infrastructura unităţilor şcolare, inclusiv 5.000 de şcoli dotate cu laboratoare de ştiinţe, laboratoare IT, ateliere de practică, mai mult de 1.300 de laboratoare inteligente, pot oferi baza necesară pentru aceste schimbări fundamentale în modul în care elevii utilizează practic ceea ce învaţă, înţeleg mai bine conceptele teoretice şi se pregătesc mai bine pentru noile tehnologii. Dar e nevoie să efectuăm cât mai multe activităţi didactice în aceste laboratoare!

Este nevoie ca activităţile didactice să se orienteze mai mult către dezvoltarea gândirii critice şi a gândirii creative”, a conchis Mihai Dimian.