Criza alimentară se extinde. Agenţiile ONU avertizează asupra unei "catastrofe iminente"

David Beasley
David Beasley (Getty Images)

Nivelul foametei la nivel mondial a crescut din nou anul trecut, după ce în 2020 a crescut vertiginos din cauza pandemiei COVID-19, iar războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţă să declanşeze un val de foamete şi migraţie în masă la o "scară fără precedent" în acest an, potrivit agenţiilor ONU, citate de Reuters.

Până la 828 de milioane de persoane, adică aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectate de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 de milioane mai mult decât în 2019, au declarat agenţiile, inclusiv Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Programul Alimentar Mondial (PAM) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în ediţia 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.

Nivelul foametei la nivel mondial a rămas relativ neschimbat între 2015 şi 2019.

"Există un pericol real ca aceste cifre să urce şi mai mult în lunile următoare. Rezultatul va fi destabilizarea globală, foamete şi migraţie în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a evita această catastrofă iminentă", a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley, adăugând că vârful preţurilor la alimente, combustibil şi îngrăşăminte, generate de invazia rusă în Ucraina, ameninţă să împingă ţările în foamete.

Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.

Războiul a perturbat exporturile acestora, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu preţuri ridicate ale alimentelor din cauza întreruperii lanţului de aprovizionare legat de COVID-19.

Raportul ONU publicat miercuri a avertizat asupra implicaţiilor "potenţial îngrijorătoare" pentru securitatea alimentară şi nutriţie, în condiţiile în care conflictele, fenomenele climatice extreme, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.

Îndemnând la o revizuire a politicilor agricole, raportul a declarat că sectorul alimentar şi agricol mondial a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an sub formă de sprijin care, de multe ori, a denaturat preţurile de pe piaţă, nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul şi nu a promovat producţia de alimente nutritive.

Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimentele de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi produsele lactate, în detrimentul unor alimente mai sănătoase şi nutritive, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele şi seminţele.

"În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creşterea preţurilor la alimente înseamnă că această situaţie se va înrăutăţi. OMS sprijină eforturile ţărilor de a îmbunătăţi sistemele alimentare prin taxarea alimentelor nesănătoase, subvenţionarea opţiunilor sănătoase, protejarea copiilor de marketingul dăunător şi asigurarea unor etichete nutriţionale clare", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.