CPR Moldova: Cele mai mari cinci păcate ale lui Armaşu din perioada în care a fost ministru al Finanţelor

În contextul numirii la 29 noiembrie, a fostului ministru al Finanţelor, Octavian Armaşu, în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), experţii Centrului pentru Politici şi Reforme (CPR) Moldova se întreabă ce are în comun ministrul Finanţelor Octavian Armaşu şi guvernatorul BNM Octavian Armaşu? „Ambii au fost votaţi de parlament peste noapte, fără să prinzi de veste, netransparent, fără consultări şi discuţii cu societatea”, a punctat CPR.

Totodată, experţii au ţinut să enumere cinci, în opinia lor, cele mai mari păcate ale lui Armaşu în perioada în care a ocupat funcţia de ministru al Finanţelor, specificând că, deşi a avut ocazia să acţioneze pentru a proteja interesul public, acesta a ales să avanseze interese private.

Acoperirea urmelor miliardului

Sub conducerea lui Octavian Armaşu, Ministerul Finanţelor a dezinformat populaţia în ceea ce priveşte procesul de recuperare a activelor după furtul miliardului.

Astfel, pe pagina web a instituţiei, informaţia privind lichidarea celor trei bănci deţinute de Ilan Şor este prezentată drept „recuperarea activelor fraudate”, iar începând cu 2016, instituţia prezintă informaţia în mod manipulator, astfel încât chiar şi unele organizaţii bine intenţionate au înghiţit momeala, întrucât, au adăugat experţii, „e greu să îţi imaginezi că o instituţie a statului ar prezenta informaţie „oficială”, dar falsă”.

Cele două amnistii

La promovarea amnistiei fiscale, Armaşu nu s-a opus în nici un fel. Mai mult decât atât, CPR a ţinut să confirme că oficial proiectul a ieşit de la Ministerul Finanţelor, sub semnătura lui Octavian Armaşu.

„Prima amnistie, de la începutul anului 2017, a fost cu succes respinsă la insistenţele partenerilor de dezvoltare şi ale societăţii civile. A doua, din vara anului 2018, a fost trecută pe furiş, rapid, netransparent şi fără consultări”, se arată într-un comunicat CPR

Oficial, promotorul proiectului este Ministerul Finanţelor, după ce însuşi Armaşu şi-a pus semnătura şi nu s-a împotrivit acestei agende, promovând interese private în detrimentul interesului public. „Spre exemplu, legalizarea miliardului furat va aduce statului un comision de 3%, adică 30 de milioane, restul banilor fiind legalizaţi şi curaţi”.

Arena Chişinău

În luna martie 2018, Partidul Democrat a lansat, peste noapte, proiectul „Arena Chişinău”, din nou, fără consultări, fără discuţii şi fără explicaţii, inclusiv cu încălcări ale legislaţiei. Mai mult decât atât, democraţii în frunte cu Plahotniuc au decis ca populaţia Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace şi mai corupte ţări din Europa, ar avea nevoie un astfel de obiect de infrastructură.

Din nou, Ministerul Finanţelor, docil şi în timp record, a identificat şi a alocat suma necesară, în timp ce moldovenii nici până acum nu ştiu cât anume o să ne coste această arenă.

„Din spusele lui Armaşu, ştim că anul acesta din buget sunt prevăzute 102 milioane lei, iar la anul – cam pe-atâta. Iar dacă întreprinderea ce va administra Arena nu va genera suficient venit, statul va mai aloca bani. Cum anume această operaţiune nu va cădea sub incidenţa Legii cu privire la Ajutorul de Stat, ministrul Armaşu nu ne-a explicat (pentru a proteja concurenţa, statului îi este interzis să favorizeze financiar întreprinderi private, chiar dacă este cofondator la ele)”, au explicat experţii.

Legea cetăţeniei prin investiţii

Cu toate că este, potrivit CPR, o lege infectă, care efectiv facilitează vânzarea de paşapoarte moldoveneşti oricui şi-o poate permite, şi o practică controversată despre care s-a demonstrat că facilitează accesul în ţară persoanelor cu trecut dubios sau chiar criminal, Moldova a deschis o astfel de „schemă”.

Iniţiativa a fost criticată de partenerii externi şi de societatea civilă, iar Transparency Internaţional Moldova a identificat în această lege riscul legalizării banilor de provenienţă frauduloasă, o lege ce riscă să transforme Moldova într-o spălătorie de bani de provenienţă criminală. „Armaşu a colaborat”.

Benzinăriile duty-free

O inovaţie în politică fiscală, ar fi, în opinia experţilor CPR, în sensul rău al cuvântului – benzinării duty-free la ieşirea din ţară, mai ales că Parlamentul de la Chişinău a votat o lege în acest sens.

„Acest proiect ridică grave riscuri transfrontaliere, încurajează şi escaladează contrabanda cu produsele petroliere, iar ulterior va cauza prejudicii financiare la bugetul de stat şi, cel mai probabil, va promova interesele private ale unor benzinării, pentru că nu toţi vor avea acces la această oportunitate. Era datoria ministrului Armaşu să acţioneze şi să respingă şi acest proiect. Nu a făcut-o, ci a favorizat-o”, au subliniat experţii.

În concluzie, a menţionat CPR, dacă numirea lui Sergiu Cioclea în 2016 a respectat minime rigori de transparenţă, cu interviuri şi concursuri, numirea lui Armaşu a fost o surpriză pentru toată societatea, iar partenerii de dezvoltare au rămas stupefiaţi. Modul în care Armaşu devine Guvernator al Băncii Naţionale mai confirmă o dată că în Moldova nu se guvernează transparent, nu se discută cu societatea, societatea află doar post-factum, atunci când nu îi rămâne decât să protesteze.