CJUE cere Poloniei să suspende pensionările accelerate din cadrul Curţii Supreme

Principala instanţă a Uniunii Europene a cerut, vineri, Poloniei să „suspende imediat” decizia sa de a reduce vârsta de pensionare pentru judecătorii Curţii sale Supreme, afirmând că măsura reprezintă o ameninţare la adresa independenţei sectorului judiciar.

Comisia Europeană a intentat luna trecută un proces împotriva guvernului polonez de dreapta la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru reducerea vârstei la care trebuie să se pensioneze judecătorii Curţii Supreme – adică, de la 70 la 65 de ani.

„Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale cu privire la reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme”, a susţinut CJUE.

Comisia a cerut instanţei din Luxemburg să ia o decizie cât mai curând posibil, avertizând că Varşovia accelerează pensionările.

Luând cuvântul în Bruxelles, premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat că guvernul său a primit decizia Curţii de Justiţie.

„Cu siguranţă vom răspunde la ea. Vom vedea ce propun aceste instituţii (ale UE). Când le vom lua în considerare, vor fi analizate câteva posibilităţi”, a adăugat el.

CJUE a declarat că ordinul pentru suspendarea pensionărilor accelerate „va fi aplicat cu efect retroactiv” după ce a precizat că o serie de judecători deja au fost forţaţi să se retragă din activitate.

Curtea, care a insistat că va lua o decizie finală la o dată ulterioară, ar putea impune amenzi dacă va decide că Polonia încalcă legea UE.

Comisia şi-a exprimat îngrijorarea că noua vârstă de pensionare va grăbi retragerea judecătorilor numiţii în timpul guvernelor precedente, permiţând astfel numirea de judecători văzuţi ca fiind loiali actualei conduceri din Varşovia.

Conform noii vârste de pensionare, peste o treime din actualii judecători ai Curţii Supreme poloneze se vor retrage, inclusiv judecătoarea Malgorzata Gersdorf, care a refuzat să se pensioneze, invocând o garanţie constituţională care prevede că ea va servi un mandat de şase ani, până în 2020.

Legea încalcă într-un sens mai larg obligaţiile Poloniei prevăzute de tratatul UE, pe care l-a semnat atunci când s-a alăturat blocului în 2004, a susţinut Comisia Europeană.