Cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, sub semnul întrebării

Uniunea Europeană analizează cel puţin trei scenarii pentru a depăşi blocajul din negocierile privind cel de-al 21-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, relatează Bloomberg, citând surse informate.

Pachetul a fost blocat săptămâna trecută, după ce Grecia şi-a reiterat opoziţia faţă de o propunere care ar restricţiona livrările de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc de către companiile europene spre ţări terţe.

Potrivit surselor agenţiei, opţiunile aflate în discuţie includ o perioadă de tranziţie de 24 de luni înainte de introducerea restricţiilor, eliminarea completă a măsurii sau retragerea întregului pachet.

De asemenea, este analizat un compromis care ar permite onorarea contractelor existente. Sursele au adăugat că îngheţarea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc ar putea fi prelungită chiar dacă celelalte propuneri nu vor ajunge la un acord.

Săptămâna trecută, ţările UE au convenit să menţină temporar plafonul de preţ pentru petrolul rusesc la 44,10 dolari pe baril până la 23 iulie. Iniţial, acesta urma să crească în funcţie de evoluţia preţurilor globale, ceea ce ar fi redus una dintre principalele presiuni asupra veniturilor Moscovei din petrol. Prelungirea cu o săptămână a fost menită să ofere părţilor mai mult timp pentru a conveni asupra unui pachet care să prevadă o îngheţare pe termen mai lung a preţului.

După cum notează Bloomberg, negocierile privind sancţiunile împotriva Moscovei sunt tensionate, întrucât statele membre ale UE încearcă să îşi protejeze propriile interese.

Planurile de a interzice accesul în UE foştilor militari ruşi au fost diluate şi amânate, iar propunerile de restricţionare a importurilor anumitor tipuri de peşte au fost respinse. Potrivit surselor, ambasadorii UE se vor reuni în această săptămână pentru a continua discuţiile asupra pachetului, relatează The Moscow Times

Anul trecut, Uniunea Europeană a decis ca plafonul de preţ pentru petrolul rusesc să devină unul flexibil, urmând să fie revizuit la fiecare şase luni şi stabilit la un nivel cu 15% sub preţul mediu de piaţă al ţiţeiului rusesc Urals.

Se estima că această măsură va menţine eficienţa mecanismului, după ce plafonul de 60 de dolari pe baril s-a dovedit insuficient pentru a reduce veniturile Kremlinului din petrol. Totuşi, războiul cu Iranul, care a provocat o creştere puternică a preţurilor globale ale petrolului, ar putea duce şi la majorarea plafonului european de preţ, ceea ce ar putea creşte veniturile Rusiei.