Ce ascunde Poliţia Română? A fost dată în judecată pentru că nu vrea să dezvăluie informaţii despre fişa postului purtătorului de cuvânt care a atacat Recorder

Sindicatul Poliţiştilor "Diamantul" dă în judecată Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) pentru refuzul de a-i comunica fişa postului ocupat de chestorul de poliţie Georgian Drăgan, care vorbeşte în numele Poliţiei, deşi, oficial, el este director de cabinet la Cabinetul inspectorului general al Poliţiei Române, nu purtător de cuvânt.

Georgian Drăgan a intrat puternic în atenţia opiniei publice pe 22 mai a.c. după investigaţia Recorder, „Poliţie aservită”. El a ieşit public să nege, în numele Poliţiei Române, acuzaţiile aduse în materialul jurnalistic şi să acuze Recorder că urmăreşte „destabilizarea instituţiilor statului român”. În acel dialog cu jurnaliştii, chestorul a admis că nu s-a uitat până la capăt. Apoi a revenit cu precizări în care susţinea că, deşi nu a văzut materialul până la final, l-a ascultat. Unul dintre poliţiştii care vorbesc despre problemele din poliţie în materialul Recorder este Vitalie Josanu, liderul Diamantul. Josanu este, de altfel, cel care semnează cererea de chemare în judecată.

Revenind la acţiunea în instanţă a Diamantul, IGPR a refuzat să comunice sindicaliştilor fişa postului lui Georgian Drăgan, susţinând că „dosarul de personal al acestuia se află în gestiunea de competenţă a structurii de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. De asemenea, IGPR a refuzat să comunice dacă, la data celebrei conferinţe de presă care l-a avut star pe Drăgan, postul de purtător de cuvânt era ocupat prin concurs ori prin împuternicire sau era vacant şi, după caz, actul administrativ prin care chestorul Georgian Drăgan a fost desemnat să exercite atribuţiile de comunicare publică în locul titularului, precum şi fişa postului purtătorului de cuvânt.

Având în vedere refuzul Poliţiei Române de a-i pune la dispoziţie informaţiile solicitate, informaţii de interes public, Diamantul dă în judecată IGPR. Sindicaliştii subliniază în cererea de chemare în judecată, consultată de Epoch Times, că „prin refuzul comunicării se încearcă ascunderea împrejurării că funcţia de director de cabinet (şef de cabinet) a fost ocupată, din anul 2022 şi până în prezent (de către Drăgan – n.r.), cu încălcarea prevederilor legale care impun ocuparea funcţiilor publice de conducere din categoria funcţiilor de poliţie prin examen sau concurs”.

„Totodată, se observă o posibilă încălcare şi a normelor privind forma temporară de ocupare a funcţiilor de conducere prin împuternicire: potrivit art. 27¹⁵–27¹⁷ din Legea nr. 360/2002, împuternicirea pe o funcţie de conducere se poate dispune, în mod limitativ, pentru cel mult două perioade consecutive de câte 6 luni, în timp ce ocuparea funcţiei din anul 2022 (de către Georgian Drăgan n.r.) şi până în prezent depăşeşte cu mult acest termen maxim de 12 luni”, adaugă sindicaliştii, potrivit documentului studiat de publicaţia noastră.

Mai amintim în context că chiar înainte de apariţia investigaţiei Recorder - despre care se ştia în IGPR - Vitalie Josanu a fost, potrivit Diamantul, victimă a unei operaţiuni de kompromat. Operaţiunea ar fi avut loc în mai multe publicaţii centrale, dar şi prin intermediul B1TV, unde Josanu a fost acuzat că ar fi agent rus.

Ce a cerut concret Diamantul IGPR-ului:

• fişa postului ocupat de chestorul Georgian Drăgan la data de 22 mai 2026;
• numele şi funcţia persoanei sau persoanelor care deţineau, la acea dată, funcţia de purtător de cuvânt al IGPR;
• fişele de post ale purtătorilor de cuvânt;
• dacă postul de purtător de cuvânt era ocupat prin concurs, prin împuternicire sau era vacant şi, după caz, actul administrativ prin care Drăgan a fost desemnat să exercite atribuţiile de comunicare publică în locul titularului.

Ce a răspuns IGPR?

"Ofiţerul menţionat în cuprinsul solicitării ocupă, prin concurs, funcţia de director la Centrul de Informare şi Relaţii Publice, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, din data de 12.04.2022.

Începând cu data de 06.09.2022, a fost numit, pe durata mandatului demnitarului, în funcţia de director de cabinet la Cabinetul inspectorului general al Poliţiei Române.

Totodată, la data de 31 decembrie 2018, în urma promovării concursului organizat în acest scop, a fost numit în funcţia de şef Serviciu Cabinet în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova.

În ceea ce priveşte fişa postului ocupat de către poliţistul în cauză, facem menţiunea faptului că dosarul de personal se află în gestiunea de competenţă a structurii de specialitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Referitor la comunicarea, în copie, a fişelor de post ale purtătorilor de cuvânt ai Inspectoratului General al Poliţiei Române, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, aceste documente semnate de titulari se introduc în dosarele de personal. Apreciem că sunt incidente prevederile art. 3, punctul (4) şi art. 9 din Anexa nr. 9 din O.M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de resurse umane în unităţile M.A.I.

Potrivit art. 30 din O.M.A.I. nr. 201/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare publică şi relaţii publice în Ministerul Afacerilor Interne, „purtătorul de cuvânt sau, după caz, persoanele desemnate să ofere mass-mediei informaţii de interes public prezintă punctul de vedere oficial al instituţiei, potrivit mandatului încredinţat”.

Totodată, pe site-ul oficial al Poliţiei Române este disponibilă secţiunea dedicată purtătorilor de cuvânt şi persoanelor responsabile de relaţia cu mass-media, unde sunt publicate datele de contact ale acestora la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al structurilor teritoriale.Ţ

Ce funcţie are, de fapt, Drăgan?

Cea mai bizară informaţie care transpare din răspunsul IGPR este tocmai aceasta: că ofiţerul ocupă funcţia de director de cabinet „pe durata mandatului demnitarului”. Această susţinere pare lipsită de temei legal, arată Diamantul într-o comunicare publică.

Sidicaliştii punctează că potrivit art. 544 alin. (1) din Codul administrativ (O.U.G. nr. 57/2019), dreptul de a organiza un cabinet aparţine, în mod limitativ, unor categorii determinate de demnitari şi aleşi locali, iar inspectorul general al Poliţiei Române nu are calitatea de demnitar, în sensul art. 5 lit. v) din acelaşi cod.

Împrejurarea că, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002, inspectorul general este numit prin decizie a prim-ministrului „cu rang de secretar de stat” reprezintă o simplă echivalare de rang, iar nu o învestire cu o funcţie de demnitate publică în temeiul unui mandat.

În plus, cabinetul demnitarului, reglementat de art. 544–548 din Codul administrativ, este alcătuit din posturi contractuale, ocupate pe bază de încredere, prin contract individual de muncă pe durată determinată — personal căruia nu i se aplică statutul funcţionarilor publici (art. 382 lit. b). În schimb, Cabinetul inspectorului general al Poliţiei Române face parte din structura organizatorică a IGPR, aprobată prin ordin al ministrului afacerilor interne potrivit Legii nr. 218/2002, fiind încadrat cu funcţii publice de poliţie, ocupate în condiţiile Legii nr. 360/2002.Ţ

Prin urmare, potrivit Diamantul,

• fie funcţia invocată este o funcţie publică de poliţie de conducere — caz în care nu putea fi ocupată „pe durata mandatului demnitarului”, ci numai prin concurs ori examen sau, temporar, prin împuternicire de cel mult 6 luni (art. 27¹⁵–27¹⁷ din Legea nr. 360/2002), termen depăşit cu mult prin ocuparea funcţiei din anul 2022 şi până în prezent;
• fie IGPR recunoaşte că este un post de altă natură, ceea ce ar lipsi de orice temei exercitarea, de pe acest post, a prerogativei oficiale de comunicare publică în numele instituţiei.

"În ambele ipoteze, refuzul de a comunica fişa postului tinde să acopere o situaţie de încadrare nelegală", afirmă sindicaliştii.

Rămâne, astfel, o întrebare de maxim interes public: În ce calitate a vorbit Drăgan pe 22 mai? Ca angajat la cabinetul unui demnitar? Ca purtător de cuvânt al IGPR? Ca director al Centrului de Informare şi Relaţii Publice — funcţie pe care, potrivit propriului răspuns, nu o mai exercită efectiv?", subliniază Diamantul.

Cu Poliţia la Tribunal

În cererea de chemare în judecată, Diamantul subliniază că afirmaţia IGPR-ului potrivit căreia fişa postului lui Drăgan s-ar afla exclusiv la Ministerul Afacerilor Interne „este lipsită de orice logică”.

„De altfel, chiar în cadrul conferinţei de presă din 22 mai 2026, întrebat cu privire la calitatea în care se exprima, ofiţerul a afirmat:

«Nu, eu sunt vocea IGPR-ului, nu lucrez la Ministerul de Interne». Această recunoaştere confirmă atât că ofiţerul s-a exprimat în numele pârâtului, cât şi că raporturile sale de serviciu se află la Inspectoratul General al Poliţiei Române, iar nu la minister, ceea ce lipseşte de orice temei trimiterea fişei postului către o structură a Ministerului Afacerilor Interne”, scriu sindicaliştii în acţiune.

„În plus, datele de contact publicate pe site nu acoperă informaţia solicitată — numele şi prenumele, funcţia exactă şi data de la care fiecare purtător de cuvânt exercită atribuţiile. Lipsa oricărui răspuns la pct. II.3 constituie un refuz nejustificat. Este semnificativ că însuşi pârâtul invocă art. 30 din O.M.A.I. nr. 201/2016, potrivit căruia purtătorul de cuvânt sau persoanele desemnate prezintă punctul de vedere oficial al instituţiei «potrivit mandatului încredinţat».

Existenţa unui mandat presupune existenţa unui act administrativ de încredinţare, exact actul solicitat de subscrisul — respectiv documentul prin care chestorul Georgian Drăgan a fost, eventual, abilitat să exercite atribuţiile de comunicare publică în locul purtătorului de cuvânt titular. Mai mult, potrivit art. 28 lit. g) din acelaşi O.M.A.I. nr. 201/2016, organizarea conferinţelor sau a briefingurilor de presă se realizează «cu aprobarea şefului ierarhic», iar potrivit art. 7 alin. (2), desemnarea purtătorului de cuvânt se face cu avizul consultativ al structurii specializate de la eşalonul ierarhic superior, ceea ce confirmă că trebuie să existe acte scrise de aprobare şi de desemnare.

Totodată, art. 30 din acelaşi ordin interzice persoanelor care oferă mass-mediei informaţii să emită păreri personale, acestea fiind ţinute să prezinte exclusiv punctul de vedere oficial al instituţiei «potrivit mandatului încredinţat», astfel încât stabilirea existenţei şi a conţinutului acestui mandat este esenţială. Acest aspect, esenţial pentru a stabili în ce calitate a acţionat ofiţerul la conferinţa de presă din 22.05.2026, a rămas fără răspuns.

Cu atât mai mult, conferinţa de presă din 22 mai 2026 a fost susţinută în afara programului normal de lucru (8:00–16:00). Or, potrivit art. 8 alin. (2) şi (3) din Ordinul M.A.I. nr. 577/2008 privind programul de lucru al poliţiştilor, activităţile care presupun desfăşurarea de sarcini după încheierea programului normal de lucru se îndeplinesc numai în baza dispoziţiei scrise a şefului unităţii, dată cu justificarea temeinică a hotărârii. Prin urmare, dacă ofiţerul a acţionat în afara programului normal de lucru, un act administrativ scris privind desfăşurarea acestei activităţi trebuia, în mod necesar, să existe, ceea ce face ca refuzul de a-l comunica să fie cu atât mai nejustificat. Caracterul oficial al intervenţiei, recunoscut de însuşi ofiţer prin afirmaţia redată la pct. 10, face cu atât mai necesară stabilirea mandatului în temeiul căruia a acţionat”, mai arată Diamantul.

Totodată, în cererea de chemare în judecată, Diamantul arată că „prin refuzul comunicării se încearcă ascunderea împrejurării că funcţia de director de cabinet (şef de cabinet) a fost ocupată, din anul 2022 şi până în prezent, cu încălcarea prevederilor legale care impun ocuparea funcţiilor publice de conducere din categoria funcţiilor de poliţie prin examen sau concurs.”