Ce a reuşit Guvernul Bolojan? Şeful Finanţelor arată "transformarea radicală de abordare în managementul banilor publici"

Ministrul interimar de Finanţe, Alexandru Nazare, a explicat, într-o analiză succintă, că sunt două "realităţi concrete" prin care putem măsura efectiv eficienţa guvernării Bolojan - reducerea deficitului bugetar şi reforma ANAF.

Cifrele puse pe masă de şeful Finanţelor

Am auzit de atât de multe ori cuvântul “reformă”, încât noţiunea aproape şi-a pierdut sensul de bază şi a devenit un termen abstract. Eu cred în cifre şi fapte, iar în ultimul an avem două realităţi concrete care măsoară reforma - sau transformarea radicală de abordare în managementul banilor publici: reducerea deficitului ţării în ţintele asumate, după ani de dezechilibre acumulate şi reconstrucţia din temelii a modului în care funcţionează ANAF.

După un an de eforturi la foc continuu alături de actualul management ANAF, echipa de la Finanţe şi cu sprijinul colegilor din Guvern, în primele 7 luni din an am redus deficitul cu 28,36 miliarde de lei faţă de 2025, în timp ce veniturile bugetare au crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025.

Trendul a fost vizibil de anul trecut: în perioada august – decembrie 2025, ANAF a colectat 215,18 mld. lei, cu 10,2%, respectiv 19,86 mld. lei, mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2024. În continuare, în primele 6 luni din 2026, colectarea a ajuns la 267,6 mld. lei, cu 22,4 mld. lei peste primul semestru din 2025.

În acelaşi timp, România a îndeplinit ţinta PNRR privind creşterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 faţă de nivelul de bază din 2019. Nu este un rezultat exclusiv ANAF, dar este un indicator important că schimbarea politicii fiscale şi a administraţiei veniturilor începe să producă efecte măsurabile. Pentru mine, aceasta este diferenţa dintre a vorbi despre reformă şi a putea arăta efectele ei în cifre.

Cu ambiţie, seriozitate şi management responsabil, ANAF este o instituţie care a demonstrat în ultimul an că poate face performanţă, în sprijinul contribuabililor corecţi şi al României.

Dar reforma nu înseamnă doar colectare mai bună. Înseamnă digitalizare, analiză de risc bazată pe AI, combaterea fraudei şi o relaţie îmbunătăţită cu cetăţenii şi companiile.

De aceea, tot în ultimul an am introdus la ANAF Declaraţia Unică digitală precompletată, platforma eLicitaţiiANAF, aplicaţia de verificare a bonurilor fiscale iBon şi noi instrumente de raportare digitală. În acelaşi timp, noul SPV şi noul portal ANAF sunt în curs de finalizare, iar RO e-Factura şi SAF-T permit deja confruntarea datelor fiscale cu realitatea economică şi direcţionarea controalelor către riscul fiscal real.

Ce am făcut de fapt? Am mutat gradual accentul controlului fiscal de la volum către analiză de risc bazată pe date şi acţiuni ţintite, acolo unde riscul fiscal este real şi periclitează nu doar finanţele publice, ci şi siguranţa socială.

Iar din 2027 trecem la următoarea etapă: KPI şi instrumente de evaluare clare, măsurabile şi verificabile.

Acesta este, de fapt, unul dintre elementele centrale ale noului jalon PNRR: nu doar să cumpărăm sisteme informatice sau să adoptăm acte normative, ci să schimbăm stimulentele din interiorul administraţiei fiscale. Un ANAF modern trebuie să poată măsura cine produce rezultate, cât de solide sunt aceste rezultate şi dacă ele contribuie efectiv la creşterea conformării şi a veniturilor statului.

Nu va conta doar câte controale a făcut un inspector ANAF sau ce sume a stabilit iniţial. Va conta dacă a identificat corect riscul, dacă a ţintit corect controlul şi dacă decizia este una justă şi sustenabilă.

În sfârşit, ANAF devine o instituţie evaluată după performanţă, structura activităţii şi modul de lucru al fiecărui angajat. Prin noua Hotărâre adoptată în Guvern săptămâna aceasta, neperformanţa la ANAF va avea consecinţe concrete (reduceri salariale), iar performanţa va fi atent evaluată, măsurată şi recompensată, după modelele din privat. Rezultatul instituţiei, rezultatul structurii şi contribuţia individuală trebuie să poată fi urmărite separat şi demonstrate prin date.

Iar cele mai noi rezultate arată că se poate:

- 87 mil. lei TVA suplimentar stabilite într-un caz privind comerţul cu utilaje agricole, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA şi documentelor de transport;

- peste 26 mil. lei prejudiciu identificat într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, prin care au fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand;

- 4,3 mil. lei salarii nefiscalizate identificate la un complex turistic, cu 1,88 milioane de lei obligaţii suplimentare achitate integral la buget.

Nu putem cere disciplină mediului privat fără să demonstrăm disciplină instituţională. Acesta este principiul care trebuie să stea la baza perioadei următoare. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine şi nici un exerciţiu contabil, ci condiţia necesară pentru o economie mai stabilă, costuri de finanţare mai reduse şi un mediu de afaceri mai competitiv. Antreprenorii au nevoie de predictibilitate, de reguli clare şi de un stat care îşi respectă propriile angajamente. La fel cum companiile sunt obligate să îşi gestioneze responsabil resursele şi să îşi plătească obligaţiile şi statul trebuie să devină eficient şi să folosească fiecare leu public cu responsabilitate.

Reforma nu mai este, deci, o noţiune abstractă şi nici subiect de demagogie. La Finanţe restructurăm complet şi cu rezultate concrete un sistem pe care se sprijină direct întreaga economie şi societate.