Ce a obţinut România la summitul NATO de la Ankara? Nicuşor Dan le dă raportul românilor
Preşedintele Nicuşor Dan a prezentat, miercuri seară, într-o conferinţă de presă, concluziile participării României la summitul NATO de la Ankara.
Reuniunea a reconfirmat unitatea Alianţei, angajamentul pentru apărarea colectivă şi rolul Statelor Unite în NATO. Şeful statului a evidenţiat, totodată, reafirmarea importanţei flancului estic şi a Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova, precum şi rezultatele întâlnirilor bilaterale cu lideri şi oficiali din SUA, Canada, Coreea de Sud şi Marea Britanie.
Principalele declaraţii ale şefului statului după summitul NATO
„Au fost mai multe subiecte importante. În primul rând, declaraţia finală a summitului, care reafirmă unitatea, importanţa Articolului 5 de apărare colectivă şi continuarea legăturii transatlantice, adică implicarea SUA în Alianţă.
A fost, după cum ştiţi, summitul de la Haga. A fost un moment de cotitură anul trecut, în care SUA, în mod justificat, au pus în discuţie necesitatea echilibrării cheltuielilor de apărare între SUA şi UE şi atunci a fost un angajament: 3,5 plus 1,5 la sută din PIB, cheltuieli ale statelor NATO pentru apărare. A fost un moment acum, la un an, ca să vedem cum suntem fiecare, iar răspunsul este că statele europene au luat în serios promisiunea făcută acum un an. România este anul acesta la 2,5 plus 1,2. Şi, important, din cei 2,5, 40% sunt pentru înzestrarea propriu-zisă, cumpărarea de echipament nou.
A fost o discuţie pentru a vedea cum facem ca aceşti bani să se transforme cât mai repede în echipamente şi aici sunt nişte iniţiative noi. O altă iniţiativă la care ne-am alăturat va fi această bancă pentru apărare, care va avea sediu şi în România, şi cum facem ca echipamentele să vină în timp util, nu peste 3-4-5 ani.
Din nou, un lucru bun pentru România: s-a reafirmat în declaraţia summitului că Rusia este principala ameninţare la adresa Alianţei, implicit importanţa flancului estic. S-a menţionat în declaraţia summitului sprijinul pentru Ucraina, ceea ce este important pentru apărarea Europei, deci şi a României.
Şi, în intervenţia pe care am avut-o, am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina şi am ridicat două puncte importante pentru noi. Unul este Republica Moldova şi solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacităţile de apărare ale Republicii Moldova, stat neutru, dar care împărtăşeşte valorile occidentale, şi, bineînţeles, importanţa Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci şi energetică, pentru că, pe de o parte, urmează să producem şi noi, şi Turcia gaz, iar pe de altă parte este poarta de intrare în Europa a energiei din zona caspică.
În marja summitului, am profitat pentru a ne întâlni cu oameni cu care nu ne întâlnim în mod uzual. Am avut ieri o întâlnire cu senatori americani preocupaţi de relaţia cu NATO. Am vorbit despre viziunea noastră comună, despre viitorul NATO şi despre relaţia bilaterală, despre interesul nostru de a menţine şi, eventual, de a extinde prezenţa SUA în România şi prezenţa economică în România, prin investiţii consistente care să aducă, de asemenea, un plus de securitate.
Am avut azi o întâlnire cu premierul canadian. Am discutat despre reactoarele de la Cernavodă, despre faptul că, pe tehnologia canadiană, partea română dezvoltă soluţii complementare şi despre posibilitatea ca, împreună, să mergem cu aceste tehnologii comune pe piaţa globală, precum şi, în general, despre oportunităţile de a extinde legăturile economice cu Canada.
Ne-am văzut, de asemenea, cu preşedintele Coreei de Sud. După cum ştiţi, Coreea de Sud este, de asemenea, implicată în reabilitarea şi construcţia noilor facilităţi de la Cernavodă. De asemenea, Coreea este implicată în localizarea unor unităţi de producţie militară şi există aceeaşi deschidere pentru a avea o creştere a schimburilor comerciale cu Coreea.
Şi o întrevedere cu premierul britanic, în cadrul căreia am discutat mai multe chestiuni de securitate.”
Întrebările presei
Reporter: Preşedintele Trump s-a declarat mulţumit de rezultatele summitului sau va pune presiune pe aliaţi până la noul summit? De la acest summit s-a plecat cu un nou obiectiv?
Nicuşor Dan: A fost un summit de etapă. Participanţii au spus pe unde sunt. Informaţiile astea erau deja cunoscute la nivelul ambasadorilor NATO şi, mai importantă decât discuţia din sală, a fost declaraţia comună, care spune că păstrăm unitatea transatlantică şi că Alianţa, prin aceste eforturi suplimentare, este mai puternică.
În sală atmosfera a fost una de colaborare, din toate părţile. Din partea reprezentanţilor ţărilor europene a fost o atmosferă de colaborare, cu întrebările: cum facem să grăbim procesul de transformare a banilor în echipamente, cum facem să aducem tehnologii noi, să reducem procesele birocratice. În privinţa viitorului summit, este la latitudinea ambasadorilor la NATO.
Reporter: Prin „Santinela Estului”, România primeşte ajutor de la aliaţi. Pe lângă geografia pe care o avem ca destin, România cu ce contribuie la această apărare?
Nicuşor Dan: După cum ştiţi, avem misiune aeriană în ţările baltice, avem un program comun cu Turcia şi Bulgaria privind deminarea la Marea Neagră, avem tipurile de ajutor pe care le cunoaşteţi pentru Ucraina. Asta este acum. Pentru viitor, în funcţie de discuţiile care vor avea loc la nivel militar, intenţia tuturor este de extindere a colaborării şi a interoperabilităţii.
Reporter: Aţi fost întrebat de lideri despre instabilitatea din ţara noastră, despre faptul că aţi mers cu interimari la acest summit?
Nicuşor Dan: Da, dar nu cu îngrijorare, ci cu curiozitate, pentru că nu suntem un caz singular în Europa. Spectrul politic în ţările europene este tot mai divizat. În Danemarca sunt 12 partide în Parlament, le-a luat două luni să facă o coaliţie. Suntem în trend. (râde)
Ceea ce am transmis şi, cumva, interlocutorii pe care i-am avut mi-au spus: „Suntem siguri de asta, nu avem niciun dubiu”, este că România îşi continuă direcţia prooccidentală şi îşi respectă direcţia.
Reporter: Preşedintele Ucrainei a anunţat că s-au încheiat acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda şi Estonia. Există o astfel de intenţie şi pentru România? Aţi semnat un memorandum cu Volodimir Zelenski. În ce stadiu suntem?
Nicuşor Dan: Ţările pe care le menţionaţi sunt într-o situaţie financiară mai bună decât a noastră şi au început acest proces în urmă cu doi-trei ani. Au semnat acorduri prin care producţia de drone şi antidrone se face în respectivele ţări, dar livrările se duc în Ucraina. De aceea ele sunt mai avansate decât noi în acest proces.
Acestea fiind spuse, am semnat acel acord cu Ucraina. O să existe chiar luna aceasta vizita unei delegaţii ucrainene foarte consistente în România şi sunt convins că o să ajungem la rezultate în câteva luni.
Reporter: Pendulând între prooccidentali şi proeuropeni, putem face ceva mai mult ca să fim mai băgaţi în seamă, să ne promovăm mai mult interesele de securitate?
Nicuşor Dan: În politica externă este exact ca în politica internă. Există interese legitime. Există UE şi SUA, cu interesul SUA de a echilibra dorinţa de securitate. Există state pe flancul estic şi state pe flancul sudic. Statele de pe flancul estic vor mai mulţi bani pentru flancul estic, cele de pe flancul sudic vor şi ele bani. Sunt state care vor bani pentru zona arctică.
În UE există state care vor să contribuie mai mult la buget şi state care vor să contribuie mai puţin. Acestea sunt dezbateri absolut legitime, civilizate şi în care, până la urmă, din rezonabilitatea tuturor se ajunge la un compromis. Opiniile divergente nu trebuie să ne sperie.
Declaraţiile integrale în materialul video.
