Breşă majoră în Inspectorul Pădurilor în favoarea hoţilor. Ministrul Mediului neagă evidenţa. Plângere penală la orizont

Activiştii de mediu analizează posibilitatea de a depune plângere penală pe motiv că Inspectorul Pădurii (IP) - componenta Sistemului Informaţional Integrat de Urmărire în timp real a Masei Lemnoase din România care permite cetăţenilor să se implice în stoparea tăierilor ilegale - favorizează practic furtul din pădurile ţării, permiţându-le hoţilor de lemn să se poată strecura pe lângă sistem.

Mai exact, potrivit activistului de mediu Antoniu Bumb - campaigner Declic - din Inspectorul Pădurii lipsesc acele părţi care ar bloca hoţia. Apărut cu întârziere faţă de SUMAL 2 (întârziat şi el), Inspectorul Pădurii e privat de funcţionalităţi importante, ceea ce, pe lângă faptul că ajută hoţii, mai şi încalcă practic o hotărâre de guvern obţinută, după eforturi, de ecologişti, explică Bumb:

"Am aşteptat de mult timp această variantă, care trebuia să fie îmbunătăţită, a Inspectorului Pădurii. Este o aplicaţie de care avem foarte multă nevoie pentru că se fură ca în codru, pentru că în codru nu se vede. Şi ceea ce trebuie să facă IP e să pună lumină pe ce se întâmplă în codru şi pe drumurile care vin dinspre codru spre depozite şi fabrici. Teoretic, acest instrument ar putea să facă bine, ar putea să pună foarte, foarte bine lumină pe operaţiunile forestiere. În cursul anului trecut, activiştii de mediu au avut o victorie foarte importantă, i-am convins pe cei din Ministerul Mediului să pună într-o hotărâre de guvern, pe puncte, exact ce trebuie să fie transparent în SUMAL, adică am pus acolo exact informaţiile care sunt importante pentru societatea civilă, cetăţeni, care pot fi făcute publice şi, făcute publice, pot stopa parte din ilegalităţi. (...) Ştim exact ce trebuie să fie în Inspectorul Pădurii, nu e loc de întors, scrie într-o hotărâre de guvern. (...) Sunt părţi bune în Inspectorul Pădurii, au fost puse acolo informaţii necesare dar nu tot ce spune acea Hotărâre de Guvern că trebuie să fie în IP este în IP. De fiecare dată când mergi pe un drum în această aplicaţie, la un moment dat dai cu capul de ceva, ceva nu te lasă să mergi mai departe, fie că încerci să verifici un transport, încerci să verifici o tăiere la ras şi vrei să vezi dacă e legal ce s-a întâmplat acolo sau nu, dacă trebuie sau nu să alertezi autorităţile, te loveşti de ceva în aplicaţie, ori e prea încâlcită, ori lipsesc elemente foarte importante", a afirmat Antoniu Bumb.

Declaraţiile lui Bumb vin în contextul în care, întrebat de Epoch Times despre faptul că, potrivit activiştilor de mediu, din Inspectorul Pădurii lipsesc funcţionalităţi care trebuiau să fie obligatorii conform HG 497/2020, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a negat că aşa ar sta lucrurile. Mai mult, Tanczos Barna a susţinut că SUMAL-ul nu poate fi încărcat cu prea multe informaţii căci ar deveni nefuncţional şi că cetăţenii nu trebuie să se transforme în poliţişti şi procurori.

"Dacă încărcăm SUMAL-ul mai mult decât trebuie, facem acest sistem nefuncţional. (...) Cei care spun că Inspectorul Pădurii nu merge şi dau nota 4, ar trebui să mai încerce, am încercat şi merge. (...) Nu cred că cetăţenii trebuie să se transforme toţi în procurori şi să facă cercetare pe fiecare transport, să vadă rezultatele, să facă analize pe 6-7 luni. (...) Nu vreau să transform nici ministerul şi nici cetăţenii în procurori şi poliţişti, a declarat ministrul pentru Epoch Times.

Însă, arată Antoniu Bumb, Inspectorul Pădurii nu îi face pe cetăţeni poliţişti şi procurori ci doar le permite acestora să sesizeze organele în drept dacă descoperă ilegalităţi.

"Într-adevăr, avem multe funcţionalităţi, multe informaţii care sunt în IP, dar domnul ministru a omis să spună ce nu este acolo. A avut un 'da' foarte tranşant când l-aţi întrebat dacă sunt toate acolo, dânsul a spus: 'Da'. Eu spun 'Nu', şi nu sunt doar eu care spun asta ci şi colegii noştri de la Agent Green, Greenpeace, şi mulţi alţi activişti de mediu atrag atenţia că lipsesc părţi importante din Inspectorul Pădurii. Şi să vă spun ce lipseşte: lipsesc acele părţi care chiar ar bloca hoţia, pentru că în continuare se fură, dar se fură făcând slalom printre părţi din legislaţie, printre acele măsuri care se iau pentru a bloca furtul. Şi ceea ce s-a pus în Inspectorul Pădurii sunt acele elemente printre care se poate merge încă cu tirul bucşit de lemn furat.

Există în continuare nişte metode foarte uzitate de a se fura lemn. Una este, de exemplu, transportul multiplu. Un camion poate să folosească acelaşi aviz şi să se plimbe de mai multe ori între pădure şi depozit. Foloseşte avizul şi, în mod normal, dacă noi am avea traseul GPS să vedem ruta marcată pe hartă, trebuie să fie o singură buclă, mers o dată, a încărcat, s-a întors, o singură buclă. La un moment dat dispare din IP, trebuie să dai mail la autorităţi să afli.... Dacă ar exista transparenţă, s-ar bloca una din principalele metode de furat.

O altă problemă: amenajamentele silvice. Conform acelei HG, sunt publice. Amenajamentul silvic e acea modalitate prin care silvicultorii stabilesc cum se gospodăreşte o parcelă de pădure. Din păcate, amenajamentele silvice se falsifică la greu. Putem opri această nebunie, dacă le-am avea în IP, oamenii care se pricep la pădure ar putea să verifice şi să tragă semnale de alarmă.

Un alt lucru care lipseşte din Inspectorul Pădurii: alertele satelitare, menţionate în HG. Suntem în mileniul trei, putem face apel la tehnologia acestui mileniu, nu să ne bazăm doar pe bieţii pădurari care sunt hăituiţi, bătuţi şi uneori ucişi în păduri când avem sateliţi care trec deasupra noastră şi au capacitatea să ne ofere imagini. (...) Avem imagini satelitare, documentele oficiale care ne spun unde e autorizat şi unde nu e autorizat să se taie pădure, inteligenţa artificială care e în spatele SUMAL vede o neconcordanţă între o modificare în coronament şi datele oficiale privind autorizaţiile de tăiere, se emite o alertă, aici nici măcar nu trebuie să intervină cetăţeanul, să fie procuror, poliţist, cetăţeanul doar vede şi aşteaptă să vadă cum rezolvă autorităţile în acele puncte de alertă satelitară. Alertele satelitare ne-ar da posibilitatea să vedem clar ce se întâmplă în pădure. (...) Nu există în IP alerte satelitare, nu există nici în SUMAL, nu s-a demarat nici măcar licitaţia! Se vorbeşte de trei ani de asta, nici un ministru n-a zis că nu avem nevoie de ele pentru că trăim într-o ţară în care se fură la greu. Dar acum, brusc, ni s-a transmis în decembrie că nu doar că nu s-a lansat licitaţia pentru achiziţionarea de alerte satelitare, dar s-a făcut apel pentru găsirea unor consultanţi care să ne spună dacă sunt necesare aceste alerte?! Poftim? După trei ani de nesfârşite amânări, acum ne întrebăm: Chiar e necesar?? Am rămas blocat! Pentru ce să ne consultăm, se fură!!!

(...) Problema e... să nu ne ascundem. Trăim într-o ţară coruptă, trăim într-o ţară în care se fură şi, din păcate se fură cu ajutorul autorităţilor. Şi există un lobby puternic din partea industriei ilegale a lemnului să se ia măsuri exact până acolo unde ele pot fi ocolite", a explicat Antoniu Bumb, pentru Epoch Times.

Întrebat dacă, în aceste condiţii, activiştii de mediu iau în calcul oportunitatea unei plângeri penale, Bumb a răspuns:

"Analizăm asta cu toată seriozitatea, este ultimul lucru la care ar trebui să ajungem, să ajungem în instanţă, dar ce să facem în ultimă instanţă există şi intanţa", a subliniat activistul.

Materialul video cu declaraţiile integrale făcute de Tanczos Barna şi de Antoniu Bumb va fi difuzat în această seară, la ora 20.00, pe pagina de Facebook a Epoch Times.