Bogdan Glăvan, economist aflat pe lista miniştrilor lui Tomac, a demisionat din Forţa Dreptei: Nu cred că Nicuşor Dan e pesedist / Nu sunt de acord cu analiza lui Ludovic Orban

Profesorul universitar Bogdan Glăvan, al cărui nume apare pe lista miniştrilor doriţi de Tomac (pentru Ministerul Economiei), anunţă că şi-a dat demisia din partidul Forţa Dreptei.

Demisia vine după ce liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a declarat într-un interviu pentru Adevărul că Nicuşor Dan „a călcat în picioare democraţia” prin nominalizarea lui Tomac. „Dacă va fi desemnat Eugen Tomac, el este un premier surogat al PSD”, a mai declarat Orban.

Într-un interviu acordat Epoch Times, Bogdan Glăvan se declară în dezacord cu analiza lui Orban. El susţine că nu s-a certat cu Ludovic Orban, că au vorbit civilizat la telefon şi şi-au explicat poziţiile şi că, având în vedere că nu rezonează cu opinia liderului de partid, a considerat oportun să demisioneze.

El s-a declarat mirat de „lejeritatea” cu care PNL şi USR vorbesc despre alegeri anticipate, reamintind că ne aflăm într-un context complicat geopolitic, dar şi economic (pe ultima sută de metri cu jaloanele PNRR şi cu sabia retrogradării la „junk” deasupra capului), şi a contestat ideea că Nicuşor Dan ar face jocurile PSD sau că ar fi pesedist, acuzaţie care i s-a adus frecvent şefului statului în ultima perioadă.

Redăm principalele declaraţii

Dacă Parlamentul pică guvern după guvern, nu cred că vor fi consecinţe fericite

— Mă miră că PNL şi USR vorbesc cu atâta lejeritate de anticipate în conjunctura în care ne aflăm. Mai avem de tras 10 miliarde de euro prin PNRR, iar deadline-ul este în august, vin agenţiile de rating să ne evalueze din nou riscul de ţară şi toată lumea ştie că putem fi retrogradaţi şi că e foarte important să avem aceşti bani europeni, dar pentru ei nu e nicio problemă: "mergem la alegeri anticipate". Asta-i soluţia optimă!!!

Deci eu pot da şi am dat mereu exemplul Bulgariei, unde au fost alegeri peste alegeri peste alegeri. Dar nu resping din principiu ideea de alegeri. Dar Bulgaria avea un context; Bulgaria nu avea situaţia bugetară a României. Bulgaria are curs de schimb fix de 20 de ani, Bulgaria a intrat în zona euro şi mergea către zona euro, adică avea un alt context. România nu are acest context, apropo de consecinţe, că o să vedem la un moment dat.

Orice decizie şi fiecare vot are consecinţe. Dacă Parlamentul pică orice guvern şi orice propunere şi dacă pică guvern după guvern, o să vedem care sunt consecinţele. Eu nu cred că o să fie consecinţe fericite!

Nu sunt de acord cu analiza lui Ludovic Orban. Nu sunt de acord că preşedintele încalcă democraţia

— Am demisionat după declaraţiile lui Ludovic Orban, nu sunt de acord cu ele, analiza noastră politică diferă. Şi e pe un subiect totuşi destul de serios, acela al democraţiei. Şi nu sunt de acord că preşedintele încalcă democraţia, aşa cum zice Ludovic.

Am avut şi la telefon discuţia asta: Că, "domne, şi în alte ţări se numeşte cineva din Parlament."

Sigur că da, evident da. Constituţia însă nu îl limitează pe preşedinte. Şi problema este că în prezent, în Parlament, pe oricine ai numi, nu e în stare să facă o majoritate. Şi domnul Bolojan şi domnul Fritz, ei toţi recunosc. Şi Kelemen Hunor: "Nu e în stare nimeni să facă o majoritate."

Şi Kelemen Hunor a spus: nici partidele n-au oferit preşedintelui o soluţie. Nici Grindeanu. Şi Grindeanu a zis: "Dom'ne, aş vrea, dar nu am cum."

Deci nu poate face nimeni majoritate. Şi atunci, ce facem? Jucăm acest teatru? Ne prefacem? Facem show? Numeşte-l pe ăla, ca să nu-l numim pe ăla. Ok, hai să intrăm un pic mai departe. Să presupunem că Nicuşor Dan l-ar fi nominalizat pe Grindeanu. Să presupunem… deşi fără sens. Pentru că Grindeanu a spus din capul locului că nu poate să facă majoritate. Deci dacă l-ai nominalizat pe Grindeanu ar fi ca şi cum l-ar fi nominalizat Iohannis pe Orban. Şi CCR ar fi spus: dom’le, a fost la mişto. Şi nu e pe bune această nominalizare, pentru că a fost făcută ca să pice guvernul.

El, Grindeanu, recunoscând el însuşi că nu poate să facă majoritate, deci atunci cum te duci în Parlament să ceri votul, recunoscând că nu poate să facă majoritate?

Trecând peste chestia asta, consecinţa ar fi fost că ar fi urlat toată lumea contra lui Nicuşor Dan, că e pesedist, că aduce PSD-ul la guvernare. Ori noi n-am militat tot timpul contra aşa ceva? Noi acum îi cerem lui Nicuşor să numească pe cineva de la PSD prim-ministru?

Nu cred că Nicuşor Dan e pesedist

— Acuzaţiile că Nicuşor Dan e pesedist mi se par că nu se susţin. Adică sunt formulate strict pe calapodul: „Cine nu e cu noi e împotriva noastră”. Dar ce ar însemna să fie cu noi? Este evident că dacă Nicuşor Dan îl desemna din nou pe Bolojan — ceea ce iarăşi nu mi se pare în regulă din punct de vedere constituţional — ştim că domnul Bolojan a fost demis de Parlament şi a fost cel mai larg vot de demitere din istoria Parlamentului. Deci n-ai cum să… CCR ar fi interpretat că este o forţare.

Desemnai altul de la PNL sau USR, punea altcineva, nu putea face majoritate. Şi oamenii ăştia au recunoscut lucrul ăsta şi ştiu că nu au majoritate. Şi atunci nu făceam decât să ne adâncim în criza guvernamentală.

Nu s-ar fi rezolvat problema. Ar fi picat guvernul din momentul în care ei înşişi au recunoscut chestia asta. Şi cu atât mai mult, şi din punct de vedere constituţional, un potenţial judecător CCR ar fi spus: dom’le, a fost la mişto formularea asta, pentru că nu are cum să treacă.

Deci, ca să fie în regulă, de bun-simţ, nu poţi să faci decât o desemnare de prim-ministru care nu pleacă din capul locului cu ideea: „Dom’le, nu pot. Eu mă duc, dar o să eşuez.”