Băsescu, despre Schengen şi raportul MCV: CCR ne-a tras piciorul de deasupra prăpastiei

Preşedintele Traian Băsescu a avut joi o întâlnire la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, iar unul dintre subiectele abordate de cei doi a fost aderarea României la spaţiul Schengen. Preşedintele a făcut referire şi la rolul Curţii Constituţionale (CCR) în apărarea statului de drept, în contextul raportului MCV din ianuarie.

„L-am informat pe preşedintele Consiliului European că România îşi propune ca până la finele acestui an să devină stat membru al Spaţiului Schengen. Din mai multe motive, e nu numai un obiectiv de ţară, dar şi unul personal, îmi termin mandatul la 21 decembrie, aş vrea ca şi acest pas să fie făcut, chiar dacă în două etape. Vizez sigur, datorită evoluţiilor interne, luna octombrie”, a declarat Traian Băsescu, potrivit Hotnews.

Şeful statului i-a cerut sprijinul preşedintelui Consiliului European în această chestiune.

„În mai sunt alegeri pentru Parlamentul European, e foarte greu să intrăm în negociere cu statele care mai au obiecţiuni înainte de aceste alegeri. Am solicitat să mă sprijine la fel cum m-a sprijinit în 2012 şi s-a ratat din cauza evenimentelor din vară. Nu am negat legatura pe care o fac unele state cu MCV şi oricât am spune noi că aşa scrie în Tratat, sunt state care se uită şi la statul de drept”, a continuat preşedintele.

CCR a salvat statul de drept din România

Traian Băsescu a cerut un raport MCV care să reflecte realitatea, amintind de faptul că indiferent de tentativele de încălcare a statului de drept CCR a fost acolo şi şi-a făcut datoria, oprindu-le desfăşurarea.

„Am simţit nevoia să fac o clarificare, ce trebuie să se reflecte în raportul MCV din ianuarie, probabil 22, cel târziu 29. Sigur că am avut incidente, cu declaraţii, cu tentative de modificare a Codului Penal, de lege a amnistiei etc. Rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă şi care să reflecte ce s-a întâmplat”.

Şeful statului este „de acord că în Parlament s-a votat cu mare veselie pentru ca demnitarii, aleşii să nu mai fie afectaţi de legislaţia privind conflictul de interese. Dar CCR a stopat acest proces, deci dacă politicul a avut o abordare greşită, tot o instituţie a statului român a pus capăt unui astfel de abuz. Mi s-ar părea corect ca raportul să reflecte acest lucru”.

La fel s-a întâmplat şi cu tentativa de lovitură de stat din 2012 care „a fost oprită tot de instituţiile statului, tot ele investighează fraudele de la referendum şi acum tot o instituţie a oprit modificarea Codului Penal care îi făcea pe politicieni mai ceva decât Dumnezeii când era vorba de furat. Cred că ar fi corect să se menţioneze buna funcţionare a instituţiilor, care sunt capabile să oprească şi derapaje ale politicului, asta este realitatea. CCR nu a fost substituită nici de declaraţii de la ambasade sau de la Bruxelles. A acţionat ca instituţie a statului de drept”, a precizat acesta.

În opinia preşedintelui, „trebuie tratate separat eventualele derapaje ale politicului, statele care încă mai au semne de întrebare trebuie să privească în primul rând cum funcţionează instituţiile, procurorii, CCR, ANI. Derapaje de politicieni sunt peste tot. Solicitarea mea a fost ca raportul MCV să trateze instituţiile. Problema modificării Codului Penal pe tema conflictului de interese practic a fost eliminată, a fost un episod surprins de toţi partenerii noştri, dar în final a fost eliminată. CCR ne-a tras piciorul de deasupra prăpastiei. Sper să fie înţeleasă corect abordarea pe care o am”.

Întrebat cum se văd independenţa şi statul de drept de la Bruxelles, şeful statului a replicat: „Vom vedea în raportul MCV. Şi cu Bruxelles şi cu SUA trebuie vorbit şi explicat, că nu trebuie confundate voturile din Parlament cu instituţiile statului român. Ăsta a fost efortul meu azi, să fac o deosebire, să se înţeleagă diferenţa între o opţiune politică a unei majorităţi, pe care nici eu nici cei de la Bruxelles nu o putem discuta.

Dar trebuie făcută deosebirea între abordarea politicienilor şi funcţionarea instituţiilor statului de drept, şi se văd instituţii care funcţioneaza corect chiar dacă sunt presate de politic. Instituţiile au rămas verticale, în picioare. Am văzut o declaraţie a unui înalt demnitar din parchete care spunea că declaraţiile oamenilor politici nu influenţează justiţia. Cred că e foarte greşită abordarea şi e bine că din astfel de foarte înalte funcţii din parchete să nu se facă astfel de afirmaţii.

Realitatea e că declaraţiile oamenilor politici influenţează justiţia, în primul rând prin decredibilizare. Ca oameni politici avem obligaţia să ne abţinem de la a comenta negativ decizii ale justiţiei, de a nega acţiuni ale procurorilor, declaraţiile noastre induc populaţiei neîncrederea în justiţiei. Ori, este unul din pilonii fundamentali ai statului. Dacă cetăţenii nu au încredere în justiţie e una din marile pierderi ale unui stat civilizat. Declaraţiile politicienilor decredibilizează justiţia”.