Băncile UE aflate sub presiune în urma scandalului Panama Papers

Agenţiile de monitorizare a băncilor de pe cuprinsul Europei au început să cerceteze dacă instituţiile de creditare au legături cu scurgerea masivă de documente din Panama, care a dezvăluit modul în care companiile offshore sunt folosite pentru a ascunde averile clienţilor din întreaga lume.

Agenţia elveţiană de monitorizare financiară FINMA a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că băncile trebuie să lupte împotriva spălării de bani, în condiţiile în care procurorul general din Geneva a deschis o anchetă penală.

Cele peste 11,5 milioane de documente divulgate ce aparţin firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca - firmă specializată în înregistrarea de companii offshore şi care are birouri în Zurich şi Geneva - au dat în vileag utilizarea răspândită a respectivelor practici de către băncile globale şi au declanşat investigaţii în întreaga lume.

“Cred că suntem unde ar trebui să fim în lupta împotriva utilizării eronate a sistemului financiar? Nu.”, a declarat pentru Reuters directorul executiv al FINMA, Mark Branson, după o conferinţă de presă.

“Credem că riscurile au crescut în Elveţia, nu s-au redus, şi că se poate face mai mult. Nu dorim să vedem scandaluri ample ce implică băncile elveţiene”.

Elveţia este cel mai mare centru al lumii de gestionare a bogăţiei internaţionale cu aproximativ 2,5 trilioane de dolari în active, a susţinut Branson.

Autoritatea britanică pentru Conduită Financiară a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că a scris unui număr de 20 de bănci şi alte firme financiare, oferindu-le răgaz până în 15 aprilie să precizeze orice implicare în scandalul Panama Papers.

HSBC, cea mai mare bancă a Marii Britanii, şi filialele sale au înregistrat peste 2.300 de companii paravan cu ajutorul firmei de avocatură panameze Mossack Fonseca, conform Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie. HSBC a respins afirmaţiile că ar fi folosit structurile offshore pentru a-şi ajuta clienţii să nu-şi plătească taxele.

În plus, tot la sfârşitul săptămânii trecute, agenţia franceză de reglementare a activităţilor financiare, ACPR, a declarat că a cerut băncilor franceze să predea informaţiile suplimentare despre legăturile lor de afaceri cu paradisurile fiscale.

De asemenea, este destul de probabil ca agenţia germană de reglementare a activităţilor financiare, BaFin, să ancheteze rolul băncilor germane, a declarat o sursă pentru Reuters.

Agenţiile de monitorizare din Suedia, Olanda şi Austria au declarat la începutul săptămânii trecute că verifică băncile menţionate în documente.

Directorul executiv al băncii austriece Hypo Landesbank Vorarlberg a devenit joia trecută unul dintre primii bancheri de top care a demisionat datorită informaţiilor dezvăluite de Panama Papers. Totuşi, Michael Grahammer neagă faptul că banca sa ar fi încălcat legile sau sancţiunile.

Investigaţia celor peste 11,5 milioane de documente dezvăluite au expus aranjamentele financiare ale unor personalităţi publice şi politice, inclusiv prieteni ai preşedintelui rus Vladimir Putin, rude ale preşedintelui chinez Xi Jinping sau rude ale premierilor britanic, islandez şi pakistanez. În plus, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko este la rândul său investigat în acest scandal.

Nicio bancă americană nu se află printre cele 10 bănci menţionate în Panama Papers ca fiind cei mai mari autori de înfiinţarea unor companii offshore pentru clienţii lor.

Dar senatorii americani Elizabeth Warren şi Sherrod Brown au cerut în urmă cu câteva zile Trezoreriei SUA să investigheze dacă vreo entitate americană sau vreo entitate asociată cu SUA a fost implicată în afaceri ale firmei de avocatură Mossack Fonseca.

Departamentul Trezoreriei SUA nu a comentat în mod specific rezultatele cercetărilor, dar o purtătoare de cuvânt a susţinut că “guvernul american îşi concentrează atenţia pe investigarea posibilelor activităţi ilegale, inclusiv a încălcări legilor fiscale sau a sancţiunilor americane, folosindu-şi toate sursele de informaţii, atât publice cât şi nepublice”.

Purtătoarea de cuvânt a mai adăugat faptul că orice astfel de infracţiune va fi pedepsită cu măsuri adecvate politicii SUA privind securitatea naţională şi politica externă.

Senatorii, ambii fiind membri ai Comitetului Bancar din Senatul SUA şi susţinători ai unor reglementări financiare mai stricte, au declarat că sunt îngrijoraţi de faptul că este posibil ca “această firmă [Mossack Fonseca] să fi facilitat operaţiuni de spălare de bani sau operaţiuni de finanţare pentru activităţi teroriste, fiind implicate persoane sau entităţi sancţionate”.

Filialele unor creditori elveţieni, inclusiv UBC şi Credit Suisse, au fost menţionate în documentele panameze divulgate ca aflându-se printre principalele bănci care au cerut companii offshore pentru clienţi. Ambele bănci au negat orice ilegalitate în legătură cu acea practică.

Instituţiile financiare elveţiene au descoperit că doar Hong Kong a folosit Mossack Fonseca, arată unele rapoarte.

Branson a declarat că FINMA va verifica în primul rând semnale privind existenţa unor activităţi legale înainte să decidă dacă va lansa o investigaţie referitoare la Panama Papers. Există puţine indicaţii care ar putea fi relevante în Elveţia, a adăugat Branson.

Procurorul general din Geneva a declarat săptămâna trecută că a lansat o anchetă penală în legătură cu scurgerile de informaţii, care au scos la iveală numeroase companii offshore create de avocaţi şi instituţii în oraşul şi centrul financiar elveţian.

“Unele informaţii au fost făcute publice şi biroul procuraturii a dorit să verifice dacă acestea au scos la iveală ilegalităţi”, a susţinut un purtător de cuvânt al procuraturii.

Un proeminent avocat din Geneva a ajutat la înfiinţarea a 136 de companii offshore panameze, a raportat televiziunea publică elveţiană.

“Da, este o afacere legală. Sunt în aceasta de 30 de ani şi activitatea a fost urmărită de cetăţeni străini. Nu există nimic ilegal sau infracţional în această activitate”, a susţinut un alt avocat din Geneva, Francois Canonica.

Canonica, fost şef al Baroului din Geneva, s-a referit la perioada de după alegerea în 1981 a preşedintelui Francois Mitterrand, care i-a împins pe francezii speriaţi de naţionalizare să îşi plaseze banii în conturi offshore elveţiene.

Directorul general al Credit Suisse, Tidjane Thiam, a declarat că banca sa urmăreşte doar active legale.

UBS a precizat la începutul săptămânii trecute că şi-a desfăşurat afacerile în deplină conformitate cu legea şi reglementările şi că nu are niciun interes în fonduri care nu sunt taxate sau care sunt derivate din activităţi ilegale.

Branson a susţinut că un anumite bănci elveţiene au fost implicate într-un scandal de corupţie legat de compania petrolieră de stat braziliană Petrobras, precum şi de anumite transferuri financiare suspecte asociate cu fondul suveran malaezian 1MDB.

FINMA a lansat patru proceduri legale împotriva instituţiilor în cazul 1MDB şi trei în cazul Petrobras.

Branson a declarat: “Există indicaţii concrete că măsurile adoptate de acele bănci pentru a combate spălarea de bani au fost insuficiente”.