"Anul viitor intrăm cu o gaură de 70 de miliarde de euro". Băsescu, discuţii cu un cunoscut economist despre dezastrul din România

Fostul preşedinte Traian Băsescu şi analistul economic Adrian Negrescu au discutat cu jurnalista Ioana Constantin, la postul B1 TV, despre provocările majore ale României în plan economic. Concluzia lor: Situaţia în care se găseşte astăzi ţara noastră nu este una deloc uşoară după guvernarea PSD-PNL.

Jurnalistă: Guvernul negociază un plan fiscal pe şapte ani. Vă daţi seama ce o să se întâmple? Hai să vorbim puţin despre ce se întâmplă cu planul acesta fiscal. Şi aş începe cu tine, Adrian Negrescu, pentru că ni se spune că se negociază un plan pe şapte ani. Domnul Ciolacu azi a zis că el vrea să lase un buget deja în Parlament înainte să-şi termine mandatul, actualului Parlament, dar între timp bagă mâna adânc în fondul de rezervă ba pentru primari, ba pentru pensii. Ce ne aşteaptă de la anul? Că se jură acum toţi că ei nu cresc taxe, nu cresc impozite, nu se ating de nimic.

Adrian Negrescu: Planul acesta fiscal e ca o culegere de bune intenţii. Vrem să reducem cheltuielile bugetare, dar pe de altă parte, atenţie, să ne împrumutăm din ce în ce mai mult. Şi am sesizat în acest plan o greşeală majoră, din punctul meu de vedere. Dacă vă uitaţi pe anii care urmează, statul îşi asumă că se va împrumuta undeva cu 7% dobândă.

Deci le spune creditorilor că este dispus să plătească 7% dobândă. E o chestie absolut penibilă din punctul meu de vedere, în condiţiile în care, în mod normal, statul ar trebui să facă tot ceea ce este posibil pentru a se împrumuta mai ieftin de 7%, care este cea mai mare dobândă în momentul de faţă, plătită de statul român, în Uniunea Europeană. Deci, practic, noi garantăm afacerile băncilor, garantăm că ne vom împrumuta la nişte dobânzi foarte mari şi ne asumăm faptul că vom duce datoria publică peste 60-65% din PIB. La un moment dat, toate datoriile astea va trebui să le plătim. Dacă nu anul viitor, prin creştere de taxe şi impozite, probabil din 2026.

Jurnalistă: Domnule preşedinte, se jură toţi că nu, indiferent Ciucă, Ciolacu, toate partidele, ei nu fac nimic. Spuneţi-ne asta, ne puteţi spune onest.

Traian Băsescu: Dacă îmi permiteţi o observaţie, sau să adaug ceva. Politicienii aflaţi la putere ies pe toate televizoarele şi spun: dar noi avem datoria mai mică decât Italia, avem datoria mai mică decât Franţa, avem datoria mai mică decât Germania. Numai că ei nu corelează datoria cu forţa economiei fiecărei ţări. Sigur că economia germană suportă o datorie mai mare, sigur că economia italiană suportă o datorie mai mare sau economia franceză, decât economia românească, destul de fragilă în raport cu datoriile pe care deja le avem.

Adrian Negrescu: La fel e şi cu taxele, domnule preşedinte. Spunem că în alte părţi taxele sunt mai mari şi că ar trebui să ajungem la nivelul lor. Este o falsă problemă. România are nişte taxe raportate la puterea de cumpărare, la puterea economiei. Dacă creştem taxele, vom îngropa şi mai mult ţara noastră din punct de vedere economic.

Traian Băsescu: Aşa este. Practic, soluţia corectă în România este, pe de o parte, să optimizăm cheltuielile şi, pe de altă parte, să stimulăm dezvoltări de industrie, cum este industria alimentară, spre exemplu. Este o prostie că producem materie primă agricolă şi nu facem conserve sau nu facem... de exemplu, caşcaval la ţiplă, aducem din import. Râde lumea de noi, de cât de nepăsători suntem. De ce nu dăm nişte ajutoare de stat pentru astfel de investiţii, să punem pe roate industria alimentară?

Jurnalistă: Bun, domnule preşedinte, negocierea asta pe care spune guvernul că o face la Bruxelles pentru şapte ani pentru reducerea deficitului, ce va însemna concret pentru românul de rând, pentru firme?

Traian Băsescu: Doamnă, mi-e foarte greu să vă spun pentru că n-am întâlnit aşa ceva. Am fost zece ani în Consiliul European şi nu mi s-a întâmplat ca o ţară să vină să negocieze un deficit de şapte la sută, să spună: eu îl reduc în şapte ani. Mai mult de trei ani n-am auzit niciodată să se dea termen de reintrare în criteriile de la Maastricht. Pentru că presiunea se pune pe respectarea acestor criterii care, odată respectate, garantează sănătatea macroeconomică a ţării. Aici e, de fapt, cheia pentru care Comisia Europeană presează statele membre să respecte criteriile de la Maastricht. Cât e deficitul, cât e inflaţia, cât e...

Jurnalistă: Inflaţia e a opta lună consecutiv cea mai mare din Uniunea Europeană.

Traian Băsescu: Da, din păcate, cheltuielile interne, care generează foarte mulţi bani pe piaţă, nu fac decât să genereze inflaţie, iar populaţia să piardă foarte rapid tot ceea ce Ciolacu dă la pensii, la salariul minim, la toate cele.

Jurnalistă: Mă uitam la datele astea despre câţi bugetari mai avem. Ne-am întors exact la câţi erau pe vremea lui Tăriceanu. Toată lumea ne vorbeşte de reforma statului, de reducerea cheltuielilor. Ce e de făcut, de fapt?

Traian Băsescu: Doamnă, aici lucrurile sunt simple şi s-a dovedit reţeta din timpul guvernului Boc ca fiind rezonabilă. Nu s-a dat niciun om afară, să i se întrerupă contractul de muncă, dar s-a spus foarte simplu: cei care împlinesc vârsta de pensie, la pensie. În locul lor, la şapte plecaţi la pensie, se poate angaja un om. Iar acolo unde s-au generat deficite de personal, s-au redistribuit. Aşa s-au redus în doi ani peste 200.000 de posturi în administraţia centrală şi locală.

Şi aş vrea să vă aduc aminte că era o perioadă extrem de dificilă. S-a putut pentru că nu s-a dat voie ca locurile să fie ocupate de alţi pensionari, pentru că în momentul de faţă noi avem ministerele şi instituţiile publice militarizate. Sunt pline de rezervişti MApN, rezervişti Ministerul de Interne, rezervişti SRI, rezervişti de peste tot. Deci s-au umplut ministerele cu rezervişti, care şi aşa au salarii destul de bune, dar vin să mai ia un salariu că ei se pensionează la 45 de ani şi atunci, mititeii, trebuie să mai primească un salariu de la stat în afară de pensia pe care o primesc de la ministerele lor.

Jurnalistă: Adi Negrescu, ni s-a promis că acum e an electoral, dar că din ianuarie se pune în ordine totuşi ordonanţa cumpătării cu toate reducerile de cheltuieli. Totuşi, tu ai urmărit foarte mult documentele guvernului şi ale Comisiei Europene. Care vor fi printre primele măsuri care ne vor afecta pe toţi, inclusiv în mediul privat, că aici nu se mai uită nimeni, nu le pasă?

Adrian Negrescu: Comisia Europeană a cerut deja majorări de taxe, concret, dacă nu vom reduce cheltuielile. Avem două variante: ori reducem cheltuielile statului şi încetăm cu risipa banului public, ori creştem taxele. Alte variante nu avem în momentul de faţă. Iar ideea de reindustrializare a României cu un miliard de euro e de râsul curcilor, râd investitorii străini de noi. Dacă noi ne lăudăm că investim un miliard de euro în condiţiile în care, hai să vă dau un exemplu concret, compania Apple valorează 340 de miliarde de euro, de 10 ori bugetul României. Adică suntem ridicoli atunci când venim cu planuri dintr-astea menite să atragă investitorii străini, dar de fapt nu ştim cum să facem lucrurile să funcţioneze.

Probabil vor creşte taxele, mai mult ca sigur, pentru că anul viitor vom intra cu o gaură financiară de vreo 70 de miliarde de euro, care va trebui finanţată. Iar un acord cu Fondul Monetar Internaţional cred că va fi benefic în actuala situaţie, pentru că măcar oamenii ăia se pricep la cifre.

La noi, din păcate, la Ministerul Finanţelor, cum v-am spus mai devreme, la acea dobândă uriaşă la care noi ne angajăm să ne împrumutăm pe următorii şapte ani, pare că e o lipsă totală de profesionalism, sau cel puţin la nivel decizional.

Traian Băsescu: Aici aş face o menţiune. Îi vezi că ies cu pieptul înainte la televizor şi spun: nu vrem Fondul Monetar Internaţional, că ne impune lucruri. României nu i se impune niciun lucru de către Fondul Monetar Internaţional, atât timp cât are PNRR-ul. Are un program pe care îl urmează şi îl poate finanţa cu bani de la Uniunea Europeană, cu bani din buget propriu, cu bani de la Fondul Monetar Internaţional, care le dă bani cu dobândă de 1,5%, nu cu 8%.