Angela Grămadă: Guvernarea de la Chişinău nu ar trebui să aibă prea multe aşteptări de la UE

În contextul summitului Parteneriatului Estic care va avea loc la Bruxelles peste aproximativ două săptămâni, cercetătoarea de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, Angela Grămadă, consideră că guvernarea de la Chişinău nu ar trebui să aibă prea multe aşteptări de la Uniunea Europeană din simplul motiv că nu a făcut prea mult progres în ultima perioadă, existând şi foarte multe declaraţii în acest sens ale liderilor europeni, deputaţi, şi nu numai.

Pe de altă parte, specialista în spaţiul post-sovietic consideră că europenii ar trebui să se aştepte la o stagnare din partea Chişinăului în ceea ce priveşte implementarea reformelor, pentru că prioritar pentru autorităţile moldovene ar fi acum să argumenteze de ce s-a adoptat acel sistem mixt de vot, care sunt consecinţele pe care le va avea asupra vieţii politice de la Chişinău şi cum se vor modifica anumite situaţii în sistemul politic de la Chişinău.

Totodată, experta a menţionat situaţia Ucrainei şi Georgiei, state care, ca şi Moldova ar fi intrat într-o oarecare inerţie în ceea ce priveşte progresele interne, ştiind foarte sigur faptul că Uniunea Europeană va avea o atitudine proactivă din cauză că există statul vecin, Rusia, pune în pericol şi ameninţă în permanenţă stabilitatea şi securitatea de la frontiera estică a Uniunii Europene.

„Dacă ar fi condiţionat de la bun început anumite reforme, inclusiv prin resurse financiare să le fi condiţionat, atunci am fi avut un alt rezultat, inclusiv pe Ucraina, nu doar pe Republica Moldova”, a punctat Angela Grămadă în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

În context, experta în spaţiul ex-sovietic a specificat că în Republica Moldova ideea europeană a fost compromisă atât prin acţiunea politicianului de la Chişinău, cât şi prin acţiunea oficialilor europeni, dar şi prin atitudinea cetăţeanului care nu înţelegea până la capăt ceea ce înseamnă valori europene, principii europene şi ceea ce înseamnă în fond integrarea europeană.

„Şi atunci, cetăţeanul, după cum am spus, din inerţia lui şi comoditatea lui de a nu se schimba, de a nu începe de la el, încearcă şi el să găsească o opţiune în afara sistemului politic şi în afara societăţii, adică în afara Republicii Moldova. Şi alege să emigreze, pur si simplu. Eu cred că, în curând, elita politică îşi va da seama că nu va mai avea voturi”, a subliniat Angela Grămadă.