Introdusă în 1959, legea pensiilor încă în funcţiune în sistemul românesc a fost adoptată după model sovietic, sau oarecum reflectând ceea ce se întâmplase în Uniunea Sovietică, a explicat, marţi prof. dr. Virgiliu Ţârău, în cadrul dezbaterii „Dictatura comunistă şi drepturile individuale. Învăţături din perspectivă democratică”, organizată de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc ( IICCMER ) şi Fundaţia Konrad Adenauer (KAS), în colaborare cu Biblioteca Naţională a României.
Această lege introducea categorii privilegiate şi mai puţin privilegiate - aşa-zişii "duşmani" ai poporului care s-au trezit în situaţia că trebuie să demonstreze singuri în faţa statului că au dreptul la pensiile pentru care, altminteri, au cotizat.
"Această lege care a introdus categorii privilegiate şi mai puţin privilegiate intră în complet dezacord atât cu Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, cât şi cu pactul drepturilor economice, sociale şi politice care prevedea că la aceeaşi muncă, aceleaşi drepturi. Or, până în ziua de astăzi, încă nu am reuşit să ajungem la un punct de vedere comun. În chestiunea memoriei şi gestiunea problemei drepturilor individuale în timpul dictaturilor avem şi această problemă, a drepturilor sociale, pe care le moştenim din acea perioadă.", a declarat Târău.