Ziua Românilor de Pretutindeni. Expoziţie de fotografie la Palatul Parlamentului

Românii din afara ţării aparţin filonului lingvistic, cultural şi spiritual românesc. Sunt purtătorii fireşti ai tradiţiilor naţionale şi, în plus, unii dintre ei contribuie cu sume mari de bani la bunăstarea ţării. Noi, cei de acasă, ştim însă prea puţin despre ei şi uităm, adesea, să ne aplecăm asupra problemelor cu care se confruntă aceştia.
Ansamblul din Vidin (Bulgaria), condus de Lucica Gheorghiev, solistă la vioară Ioana Gheorghiev, de Ziua Românilor de Pretutindeni, Muzeul Satului, Bucureşti
Ansamblul din Vidin (Bulgaria), condus de Lucica Gheorghiev, solistă la vioară Ioana Gheorghiev, de Ziua Românilor de Pretutindeni, Muzeul Satului, Bucureşti (Paul Ranete)

Obligaţi de istorie sau de tumultosul context economic şi social în care trăim să-şi ducă zilele în afara graniţelor, românii de pretutindeni vor fi sărbătoriţi, în ţară, în ultima duminică a lunii mai. Această sărbătoare dedicată conaţionalilor noştri din afara ţării va fi prefigurată de o expoziţie de fotografie organizată de Institutul Fraţii Golescu. Prin intermediul fotografiilor ce vor fi expuse, vizitatorii vor avea ocazia deosebită de a afla mai multe despre viaţa comunităţilor de români din vecinătatea imediată a ţării noastre.

Expoziţia va fi organizată la Palatul Parlamentului, Sala de Expoziţii Constantin Brâncuşi, în perioada 15 - 31 mai. Vernisajul este programat să aibă loc în data de 15 mai, ora 17.

Afiş expoziţie Românii din Jurul României.
Afiş expoziţie Românii din Jurul României. (Institutul Fraţii Golescu)

"Românii care înconjoară România, în mare parte autohtoni în spaţiile pe care le locuiesc, reprezintă comunităţile istorice, rămăşiţe ale evenimentelor trecute, mai vechi sau mai noi.

Ei aparţin filonului lingvistic, cultural şi spiritual românesc. Sunt purtătorii fireşti ai tradiţiilor naţionale, deşi, uneori, preferăm să nu vorbim despre ei. Nu evidenţiam, îndeajuns, continuitatea lor de locuire şi rezilienţă identitară, mai ales că unele din aceste comunităţi sunt deseori supuse deznaţionalizării şi politicilor de "metisare" culturală şi mai ales lingvistică, promovate în unele dintre statele gazdă.

Alte comunităţi de români - răspândite, practic în toată lumea - sunt colectivităţi de emigraţie (înţelegând aici şi exilul românesc dinainte anul 1989) sau migraţie economică recentă - adeseori caracterizaţi ca "diaspora". Rolul lor s-a evidenţiat cel mai bine cu ocazia ultimelor alegeri pentru preşedintele României. Nu trebuie să uităm nici contribuţia nemijlocită pe care o au la dezvoltarea ţării, sumele mari de bani cu care alimentează dezvoltarea noastră economică. (Astfel, în perioada 2009-2015, sumele trimise în ţară de "căpşunari", cum sunt numiţi zeflemitor, au depăşit cu cca. 30% totalul instituţiilor străine directe). Trebuie amintit şi acest fapt profund: în anul 2016 s-au născut un număr mai mare de copii români în afara României decât în interiorul ei. Ce facem pentru aceşti copii...?", transmit organizatorii evenimentului.

În opinia Institutului, Ziua Românilor de Pretutindeni trebuie privită ca o invitaţie de a ne apleca asupra conaţionalilor noştri din afara ţării, de a ne apleca asupra problemelor lor, încercând să le acordăm sprijinul de care au nevoie, valorificând, în acelaşi timp, uriaşul lor potenţial uman.

"Fiecare dintre noi putem astfel să contribuim la consolidarea coeziunii noastre culturale, susţinând sentimentul real de solidaritate şi unitate naţională", adaugă organizatorii expoziţiei.

Reamintim că prin Legea nr. 299/2007, Parlamentul României a instituit Ziua Românilor de Pretutindeni, consfinţind astfel apartenenţa românilor din afara graniţelor actuale la viaţa poporului român, ca parte integrantă a acestuia. Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi naţională să fie sărbătorită în ultima duminică a lunii mai.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Cultură