Ziua Internaţională a Omului de Zăpadă. 7 lucruri uimitoare despre el (video)

Personaj de literatură sau obiect de joacă, omul de zăpadă poate fi aducător de magie, purtător de metafore sau instrument în dezvoltarea creativităţii.
Om de zăpadă în parc
Om de zăpadă în parc (shutterstock.com)

Cine n-a făcut în viaţa lui un om de zăpadă? Cu fular sau fără, triunghiular sau din trei sfere una peste alta, construirea omului de zăpadă a făcut parte din bucuriile iernii încă din Evul Mediu.

"Ziua Internaţională a Omului de Zăpadă" a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2011. Data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată că un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zăpadă.

Omul de zăpadă are întotdeauna ceva din puritatea zăpezii imaculate, ceva din fragilitatea lucrurilor sensibile care pier sub ochii noştri, ceva din magia sărbătorilor de iarnă şi poartă întotdeauna cu el veselia şi inefabilul vârstei copilăriei. De aceea este iubit de toată lumea. Uneori are puterea să deştepte în noi bucurii şi sentimente pe care le credeam uitate.

Exact ca în filmuleţul animat Lily şi omul de zăpadă (Lily and the snowman). În două minute filmul spune poveste prieteniei magice dintre Lily şi un om de zăpadă, prietenie de care Lily uită când creşte mare, prinsă în vârtejul preocupărilor cotidiene.

Povestea lui Lily este povestea fiecăruia dintre noi, care, scufundaţi în vâltoarea vieţii uităm din ce în ce mai mult de lucrurile minunate la care aspiram cândva. Dar există mereu o cale de întoarcere spre ceea ce contează cu adevărat!

Filmuleţul postat pe youtube în decembrie 2015, a strâns milioane de vizualizări şi ne aduce aminte de "The Snowman," tot un film animat (de 25 de minute), din 1982, adaptat după cartea cu acelaşi nume a lui Raymond Briggs.

Metafora omului de zăpadă a inspirat mereu scriitorii, de la autorii de poveşti pentru copii, precum Hans Christian Andersen până la greii literaturii, precum Shakespeare, sau clasicii moderni: Harper Lee (To kill a Mockingbird), sau Sylvia Plath (Snowman on the Moor) şi mulţi alţii.

De-a lungul istoriei găsim diverse urme lăsate de acest personaj. De exemplu, o biografie a lui Michelangelo menţionează figura de omăt modelată în iarna 1492-1493, la Palatul Medici. William Shakespeare aduce şi el vorba despre un om de zăpadă în drama „Richard II” (”O, that I were a mockery king of snow”).

Înafară de frumoasele poveşti ţesute de mii de artişti şi scriitori, suntem tentaţi să credem că nu e mare lucru de aflat despre oameni de zăpadă. Dar nu e deloc aşa. Iată doar câteva dintre lucrurile uimitoare legate de omul de zăpadă.

1. În evul mediu, se obişnuia ca, odată cu zăpada, să se ridice şi oameni de zăpadă. Prima dovadă documentară a acestui lucru este un manuscris din anul 1380, intitulat Books of Hours, găsit în Biblioteca Koninklijke din Haga.

2. Imaginea de mai jos arată prima fotografie cunoscută făcută unui om de zăpadă şi a fost înregistrată la Biblioteca Naţională a Ţării Galilor. Fotografia a fost făcută în 1853.

Prima fotografie cunoscută a unui om de zăpadă, 1853
Prima fotografie cunoscută a unui om de zăpadă, 1853 (wikipedia.org)

3. La mijlocul secolului al XIX-lea, personajul intră în atenţia pedagogilor care încep să le recomande copiilor jocul cu omul de zăpadă, pentru a-şi spori creativitatea. Drumul până la a intra în cărţile pentru cei mici, în poveştile care le sunt dedicate, nu mai e lung.

4. Cel mai mare om de zăpadă din lume a fost construit Bethnel, Maine, SUA, în 2008. Este de genul feminin şi se numeşte Olympia Snow-Woman. Măsoară 37,21 metri înălţime iar "construirea" ei a durat circa o lună de zile.

Femeia de zăpadă are ochi cu genele lungi, din beţe de schi, iar buzele din roţi pictate în roşu. Numele vine de la cel al senatorului de Maine, Olimpia Snowe.

Olympia, the Snow Woman
Olympia, the Snow Woman (Traveler On the Backroads)

5. Localnicilor din Zurich, Elveţia, le place să aibă un om de zăpadă pe care să-l explodeze! În fiecare an, din 1818, oraşul sărbătoreşte venirea primăverii prin dinamitarea marelui om de zăpadă din centrul oraşului. Sărbătoarea, numită Sechseläuten, începe în a treia zi de luni din aprilie, când Böögg (aşa se numeşte omul de zăpadă), confecţionat din bumbac, este umplut cu dinamită, purtat prin oraş, de către fierari, brutari şi alţi meşteşugari, care aruncă cu tot felul de cârnaţi şi produse de brutărie, mulţimii adunate la paradă. Iarna se încheie în mod oficial atunci când Böögg este explodat, iar durata combustiei lui arată cât de lungă va fi vara.

6. Japonia deţine Recordul Guiness World pentru cei mai mulţi oameni de zăpadă construiţi într-o oră. Nu mai puţini de 2.036 de oameni de zăpadă au fost făcuţi doar în 60 de minute de un grup de 1 406 participanţi la un serial de televiziune din Akabira, Hokkaido, Japonia, pe 28 februarie 2015.

Oameni de zăpadă pe trotuar
Oameni de zăpadă pe trotuar (facebook)

7. La data de 20 martie, în fiecare an, este sărbătorită „Ziua Topirii Omului de Zăpadă”, pentru a marca schimbarea anotimpului şi anume, trecerea de la iarnă la primăvară.