Ziua internaţională a eliberării animalelor - marcată în Bucureşti printr-un marş
Ziua internaţională a eliberării animalelor a fost marcată, duminică, în Bucureşti, printr-un marş şi o proiecţie de filme educative şi demonstrative.
Marşul s-a desfăşurat pe traseul Muzeul "Grigore Antipa" - Bd. Lascăr Catargiu - Piaţa Romană - Calea Victoriei - Splaiul Independenţei - Pod Operetă - Tribunal - Parcul Unirii. Participanţii la marş au purtat bannere şi pancarte cu inscripţii referitoare la drepturile animalelor, stil de viaţă vegetarian, dragoste faţă de animale. De asemenea, în Parcul Unirii a avut loc o proiecţie filme educative şi demonstrative.
Organizatorii evenimentului - mai multe organizaţii, printre care Asociaţia "Cuţu, cuţu" şi "Societatea Vegetarienilor din România" - şi-au propus, prin iniţiativa de duminică, să responsabilizeze cât mai mult oamenii faţă de dreptul la viaţă al animalelor.
"Dorim să atragem atenţia asupra noţiunii de eliberare a animalelor, care înseamnă să dăm mai multe drepturi tuturor animalelor, fie că sunt domestice, fie că sunt sălbatice, fie că sunt în oraş sau în pădure, în apă ori în aer", a declarat Marcela Pîslă Lungu, preşedintele Asociaţiei "Cuţu, cuţu".
Ea a spus că pentru animalele de companie cu stăpân eliberare înseamnă "eliberarea" de rele tratamente (oferindu-le libertate de mişcare, apă, mâncare, ajutor medical la nevoie), prevenirea abandonului, sterilizarea lor, iar pentru animalele de companie fără stăpân înseamnă legi bune, programe de sterilizare, construirea de adăposturi, adopţii, campanii de educare a oamenilor.
Conform preşedintei Asociaţiei "Cuţu, cuţu", pentru animalele care urmează să fie sacrificate eliberare înseamnă condiţii decente de deţinere (spaţiul în care sunt crescute să fie suficient de mare şi în general să îşi poată desfăşura acţiunile naturale), transport, metode de sacrificare fără a provoca suferinţă şi, nu în ultimul rând, diminuarea treptată a consumului nostru de carne până la suprimarea totală a acesteia din alimentaţie.
Referindu-se la stilul de alimentaţie vegetariană, ea a spus că e un curent care îşi face tot mai mulţi adepţi, deoarece constituie un mod de viaţă sănătos, care nu face rău mediului înconjurător.
"Printr-o reducere a consumului de carne cerem dreptul la viaţă, deoarece cu cât mai mulţi dintre noi consumă mai puţină carne, cu atât pot trăi animalele mai mult", a adăugat preşedintele Asociaţiei "Cuţu, cuţu".
Marcela Pîslă Lungu a menţionat că pentru animalele din pădure eliberarea înseamnă să nu mai fie vânate pentru simpla plăcere a vânătorului şi nici să fie capturate pentru blana lor, încercarea de a înlocui blana naturală cu cea sintetică drept materie primă pentru industria uşoară, respectarea habitatului lor (să nu li se distrugă arealul prin defrişări masive, construcţii, etc).
În opinia sa, pentru animalele exploatate în industria spectacolelor (circ, curse de animale, lupte) eliberarea înseamnă interzicerea acestor forme de exploatare, iar pentru animalele din crescătorii reprezintă condiţii decente de deţinere, reducerea consumului de blană naturală.
"Dacă ne respectăm pe noi înşine, dacă respectăm planeta, trebuie să-i respectăm şi pe ceilalţi locuitori ai ei şi probabil că dacă ne-am născut cu toţii sub acelaşi soare avem drepturi egale. Din moment ce s-a inventat blana sintetică (...) sigur putem găsi soluţii să ne purtăm mai frumos cu animalele şi să o ducă mai bine. Nu trebuie să defrişăm atât, nu trebuie să chinuim atât de mult animalele, nu trebuie să ne batem joc de ele", a declarat Marcela Pîslă Lungu.
