Zeci de partizani măcelăriţi de Securitate, îngropaţi pe dealurile Lugojului

Sârmă ghimpată
Sârmă ghimpată (pixabay.com)

Între anii 1949 şi 1950, la Lu­goj au fost executaţi în se­cret, pe locul numit Dea­lul Ciurii, un număr im­pre­sio­nant de partizani. Autorii masacrului au fost o echipă a morţii, condusă de ma­io­rul de miliţie Eugen A­li­mă­nescu, împreună cu sadicul maior de securitate Zoltan Kling, scrie redeşteptarea.ro.

Săptămânalul Re­deş­tep­tarea vă dezvăluie măr­tu­riile cutremurătore ale că­lăi­lor, puse la dispoziţie de dr. Gheorghe Petrov, expert investigaţii speciale, în ca­drul Institutului de In­ves­ti­ga­re a Crimelor Co­mu­nis­mu­lui din România.

"În urma investigaţiilor pe care le-am întreprins pri­vind crimele atroce din Dea­lul Ciurii, am ajuns la concluzia că de fapt au fost două execuţii şi nu doar una, aşa cum s-a crezut. Pri­ma execuţie este legată de un număr de şapte persoane din “lotul Spiru Blănaru”. A­cest prim lot important de par­tizani capturat de Securitate, a fost compus din 12 per­soane. Cinci au fost con­dam­naţi la moarte şi exe­cu­taţi la Pădurea Verde în data de 16 iulie 1949, iar restul de şapte persoane au primit condamnări la ani grei de muncă silnică, apoi au fost în­carceraţi la Gherla.

La pro­punerea Securităţii, pa­tru persoane au luat ho­tă­râ­rea ca şi cei încarceraţi să fie ucişi şi îngropaţi în secret. Iniţial s-a crezut că au fost împuşcaţi tot la Pădurea Verde, dar, din documentele intrate anul acesta în posesia mea, se regăsesc informaţii precise privind execuţiile făcute de Alimănescu şi Kling în zona Lugojului. Decizia privind soarta celor şapte a fost luată de ministrul de in­ter­ne Teohari Georgescu, mi­nistrul adjunct Marin Jianu, şeful Securităţii Gheor­ghe Pintilie şi adjunc­tul acestuia Alexandru Ni­col­schi. Această misiune specială i-a fost încredinţată maiorului de miliţie Eugen Alimănescu şi maiorului de securitate Zoltan Kling", dezvăluie Gheorghe Petrov.

Informatorul Alimănescu şi geamgiul Kling

Cine sunt cei doi "măcelari" ai grupurilor de partizani? Eugen Alimănescu este an­gajat în 1945 ca informator plătit la Poliţia Capitalei. Da­torită modului său vio­lent de a rezolva lucrurile, este avansat şi numit şef al echipei "Fulger", un fel de pluton de execuţie format din oameni aleşi de el, pentru a stârpi borfaşii şi bandiţii din cartierele rău famate ale Bucureştiului. După înfiinţarea Miliţiei, în vara lui 1949, este încadrat cu gradul de maior şi preia odioasa funcţie de şef al Serviciului 4 Bande din Direcţia Judiciară a Miliţiei. Din ordinul lui Marin Jianu, adjunctul ministrului de interne misiunea lui este de a urmări şi neutraliza cu sân­ge rece cuiburile de par­ti­zani, unde dă dovadă de ex­ces de zel. Acest ucigaş este totuşi sursa de in­spi­ra­ţie pentru marele regizor Sergiu Nicolaescu, care îl transformă în celebrul "co­mi­sar Moldovan".

În anul 1951 este exclus din partid, anchetat şi încarcerat la Canal. Eliberat după doi ani, este rearestat în 1954 şi dis­pare în circumstanţe ne­cu­noscute. Totuşi în arhiva fostei Securităţi există o declaraţie datată 2 iulie 1954, în care explică cri­me­le de la Lugoj. Despre Zoltan Kling se ştiu destul de puţine informaţii per­so­na­le, în raport cu no­to­rie­ta­tea sa de ucigaş şi plăcerea de a-şi tortura victimele. Din arhiva CNSAS re­ie­se că s-a născut la Timi­şoa­ra în 25 mai 1912. Se ştie că a lucrat ca geamgiu, apoi în 1948 este încadrat ca maior şi devine şeful Serviciului Securităţii judeţene Severin cu sediul la Lugoj.

Participă la toate acţiunile de an­che­ta­re şi anihilare a mişcării de partizani din zona Ba­na­tului. Din mărturiile supravieţuitorilor se ştie că a fost cel mai sadic şi temut an­che­tator dintre toţi. Este tre­cut în rezervă cu gradul de lt. colonel în anul 1954. În 1970 este internat în Secţia de Neuropsihiatrie a Spi­ta­lu­lui din Lugoj, unde moare cinci ani mai târziu, complet nebun şi apăsat de o­ro­rile pe care le-a făcut.

Filmul execuţiei "lotului Blănaru"

"Cu câteva zile înainte, ma­iorul Alimănescu a venit din Bucureşti pentru a găsi îm­pre­ună cu maiorul Kling, un loc propice execuţiei. Au sta­­bilit de comun acord cu co­lonelul Coloman Am­bruş, directorul D.R.S. Ti­mi­şoara şi cu adjunctul său ma­iorul Aurel Moiş, că Dea­lul Ciurii din Lugoj va fi scena masacrului. La ce­re­rea Securităţii Timişoara, cei şapte deţinuţi au fost a­duşi de la Gherla pentru un a­şa-zis supliment de an­che­tă. Referitor la execuţia din 2 august 1949, plutonul de execuţie era format din pa­tru ofiţeri de la Brigada 4 Bande – maiorul Alimă­nes­cu, lt.maj. Alexandru Ghiţă, lt. Mircea Săgeată şi lt. Ra­du Vişan. De la Lugoj, pre­ci­zează Alimănescu că erau maiorul Zoltan Kling, unul dintre şoferii de pe GAZ-ul sovietic fără să spună nu­mele (şoferii lui Kling erau patru la număr- Ion Mun­tea­nu, Ghiţă Nedelcu, Mu­ra­ru şi Bumbescu), iar de la Ti­mişoara era un căpitan şi şoferul dubei. În noaptea de 1 pe 2 august, grupul format din Nicolae Ghimboaşe, Gheorghe Popovici, Petre Puş­chiţă – Liber, Aurel Ver­ni­chescu, Gheorghe Smul­tea, Teodor Ungureanu şi Gheorghe Luminosu, a fost scos din Penitenciarul Ti­mişoara de către lt.maj. A­lexandru Ghiţă şi adus cu duba la Lugoj. După ce au fost împuşcaţi, cei şapte au fost aruncaţi în două gropi comune. În certificatele de deces care au fost înmânate familiilor, cauzele morţii sunt naturale, de genul, hi­per­tensiune arterială, infarct sau TBC", precizează G. Pe­trov.

Pentru a citi continuarea articolului intraţi pe aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne