Zeci de mii de manifestanţi armeni cer demisia premierului Serj Sargsyan

Poliţia a arestat peste 230 de persoane care au încercat să blocheze străzi şi să organizeze proteste de tip sit-in. Liderii opoziţiei l-au descris pe preşedintele-devenit-premier drept un „cadavru politic”, promiţând că vor respinge dialogul.
Manifestant arestat de poliţie în timpul unui protest împotriva premierului Serzh Sargsyan, în capitala armeană Erevan, 20 aprilie 2018.
Manifestant arestat de poliţie în timpul unui protest împotriva premierului Serzh Sargsyan, în capitala armeană Erevan, 20 aprilie 2018. (Captură Foto)

Zeci de mii de susţinători ai opoziţiei au ieşit vineri pe străzile capitalei armene Erevan pentru a cere fostului preşedinte Serj Sargsyan să demisioneze din funcţia de premier. De asemenea, ei au cerut noi alegeri parlamentare.

Armenia a fost zguduită de proteste în ultima săptămână după ce Sargsyan şi-a semnalat intenţia de a deveni premier, în ciuda faptului că a servit două mandate ca preşedinte. Marţi, Parlamentul ţării l-a confirmat în funcţia de premier pe baza unui nou sistem parlamentar. Astfel, Sargsyan a devenit cel mai puternic oficial al Armeniei.

Unii manifestanţi s-au încăierat cu forţele de ordine în timp ce au încercat să blocheze anumite străzi şi să organizeze proteste de tip sit-in. Cel puţin 230 de persoane au fost arestate, conform datelor oferite de poliţie, precizează Deutsche Welle.

Sargsyan a cerut un dialog imediat cu manifestanţii. „Sunt profund îngrijorat de evoluţiile politice din ţară şi îi cer parlamentarului Nikol Pashinian să înceapă un dialog politic pentru a evita pierderi ireversibile. [Dialogul] ar trebui să aibă loc imediat”, a precizat premierul într-o declaraţie.

Pashinian, care a condus protestele recente, a respins oferta premierului pentru dialog şi a afirmat că el este pregătit să discute doar despre demisia acestuia.

Unii manifestanţi au afişat pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Sargsyan este un dictator”, au scandat slogane precum „Luaţi poziţie, spuneţi-i nu lui Serzh” şi au fluturat steaguri naţionale. Criticând corupţia din cadrul guvernului, o manifestantă a precizat că doreşte o „Armenie liberă şi dreaptă, unde există educaţie decentă şi locuri de muncă din belşug”.

„Întreaga lume poate vedea că aceasta este o revoluţie de catifea a oamenilor, care în curând va fi victorioasă”, le-a spus manifestanţilor Nikol Pashinian, lider al opoziţiei. „Însuşi Sargsyan este un cadavru politic şi nu se poartă un dialog cu un cadavru”.

Sargsyan a ajuns la putere în urma câştigării alegerilor prezidenţiale din 2008. Totuşi, rezultatul a declanşat proteste în masă şi ciocniri fatale cu autorităţile.

De când a ajuns preşedinte, Sargsyan a reuşit să echilibreze politica externă pro-Kremlin cu relaţiile apropiate cu UE. Unii analişti au afirmat însă că tranziţia sa în funcţia de premier reflectă mişcările similare făcute de alţi lideri politici în fostele state sovietice.

„În mod evident, acesta este un mecanism care permite elitei de guvernare actuale a Armeniei să rămână la conducere. Este o tactică familiară în spaţiul post-sovietic, unde liderii aduc modificări constituţiilor [ţărilor] lor pentru menţine puterea”, a afirmat Thomas de Waal de la think tank-ul Carnegie Europe.

De asemenea, Sargsyan a fost numit premier în 2007, după moartea neaşteptată a fostului prim ministru Andranik Margaryan.