Wikipedia nu ar fi atât de corect şi nepărtinitor precum s-ar putea crede

Situl Wikipedia
Situl Wikipedia (Aeya/iStock)

Wikipedia este o resursă deosebită pentru oamenii care sunt conştienţi de lipsurile sale. Wikipedia oferă un serviciu util prin furnizarea către publicul general a unei bogăţii informaţionale asupra unor subiecte aparent infinite.

Totuşi, apare o problemă când oamenii iau tot ceea ce citesc pe Wikipedia ca fiind adevărul incontestabil. Deşi unul dintre cei “Cinci Stâlpi” ai Wikipedia – adică unul dintre principiile fundamentale în baza cărora ar trebui să opereze creatorii săi – este acela de a aborda toate subiectele “dintr-un punct de vedere neutru”, totuşi, nu acesta este cazul întotdeauna.

Membrii seniori ai firmei pentru relaţii publice Bell Pottinger au declarat ziarului britanic The Independent că unele dintre postările lor pe Wikipedia au fost editate în numele unor guverne, precum cel din Uzbekistan, care deţine o situaţie slabă în privinţa drepturilor omului.

Matthew Hennessey, editor asociat la City Journal, a susţinut într-un articol intitulat “Policing Wikipedia” că “website-ul are cu siguranţă o înclinaţie liberală. Comparaţi paginile dedicate celor mai recenţi doi vicepreşedinţi americani – Al Gore şi Dick Cheney. Pagina lui Al Gore este prezentă sub forma unul profil al New York Times Magazine, în timp ce pagina lui Cheney arată ca un rechizitoriu.”

La începutul anului au avut loc proteste când NYPD (departamentul de poliţie din New York) a recunoscut că o persoană care a folosit o adresă IP a făcut modificări la pagina creată pe Wikipedia pentru Eric Garner. Website-ul Ars Technica a numit acest incident drept o încercare de a “cenzura informaţiile de pe Wikipedia privind cazurile legate de brutalitatea poliţiei.”

Chiar şi atunci când vine vorba de ştiinţă, pe care mulţi o consideră mai obiectivă decât politica, website-ul Wikipedia a fost acuzat de părtinire acută.

The Association for Comprehensive Energy Psychology (ACEP) a postat o petiţie pe website-ul Change.org în 2014 în care i-a cerut lui Jimmy Wales, unul dintre fondatorii Wikipedia, să “creeze şi să aplice noi politici care să permită discuţii ştiinţifice adevărate despre abordările holistice în privinţa vindecărilor.”

Wales a răspuns: “Ceea ce nu vom face este să pretindem că munca şarlatanilor nebuni este echivalentă cu o ‘discuţie ştiinţifică adevărată’”. Nu pare să fie un lucru neutru când numeşti drept “şarlatani nebuni” savanţii care susţin anumite cercetări. Wales a declarat că munca unor astfel de savanţi nu a fost publicată în jurnale respectate. Totuşi, website-ul ACEP listează multe articole publicate în diverse jurnale, incluzând Journal of Clinical Psychology, pe care Wikipedia îl plasează într-o lumină favorabilă.

Dean Radin, savant senior la Noetic Sciences în California, a scris pe blogul sau: “Nu este surprinzător că există opinii diferite asupra unor astfel de subiecte precum homeopatie, parapsihologie sau medicină energetică. Dar este dezamăgitor când o enciclopedie, de altfel utilă, menţine o politică de prezentare a unor astfel de subiecte într-o manieră sistematică, părtinitoare şi negativă.”

Erori faptice

În 2012, un studiu condus de profesorul Marcia DiStaso de la Penn State University a arătat că până la 60% dintre articolele de pe Wikipedia conţin erori faptice. Studiul a fost legat în special de informaţiile postate despre companii, dar ar putea oferi o indicaţie asupra chestiunii acurateţii pe întregul website. Studiul a fost desfăşurat în colaborare cu Public Relations Journal, care a intervievat 1.284 de membri pentru a vedea dacă informaţiile publicate pe Wikipedia (intrări) despre clienţii lor au fost corecte.

Un doctor canadian şi-a încurajat colegii să ajute la corectarea intrărilor medicale pe Wikipedia, deoarece a observat multe erori. James Heilman este doctor la o cameră de gardă în Cranbrook, Columbia Britanică, Canada. El încurajează pacienţii să folosească Wikipedia cât timp pun sub semnul întrebării veridicitatea materialului şi folosesc şi alte surse de informaţii, a declarat el în 2014 pentru CBC News. Dr. Heilman a condus un studiu care arată că cel puţin 50% dintre doctori folosesc Wikipedia pentru a-şi împrospăta memoria. În 2013, conţinutul legat de medicină de pe Wikipedia a fost accesat de 5 miliarde de ori.

Erorile evidente ale Wikipedia au fost supuse ridiculizării, dar cât de multe erori mai puţin evidente sau informaţii false au trecut nedetectate?

Un articol din 2009 al PC World a evidenţiat unele dintre erorile mai amuzante, incluzând declaraţii în intrările de pe Wikimedia: “Robbie Williams [cântăreţul] mănâncă animale domestice în baruri pentru bani”, “[starul din lumea fotbalului] David Beckham a fost un portar chinez în secolul al 18-lea”, sau “numele creştin al Ducesei de Cornwall este Cow-miller”.

Wikipedia a luat unele măsuri de-a lungul anilor pentru a îmbunătăţi acurateţea informaţiilor, incluzând impunerea unor criterii mai riguroase pentru editori. Totuşi, numărul de editori voluntari activi este în scădere în timp ce numărul de noi articole publicate zilnic este în creştere, a notat Kim Osman, candidat Ph.D la Universitatea de Tehnologie din Queensland, într-un articol intitulat “Paid Editors on Wikipedia—Should You Be Worried?”.

Autorul Edwin Black a scris în The Cutting Edge News în 2010: “Jurnaliştii şi intelectualii au învăţat să editeze în continuu, într-o manieră obositoare, înainte de publicare pentru ca totul să fie bine. Wikipedia consideră că aşteptarea nu îşi are rostul – fiecare editare şi versiune devin disponibile publicul imediat.”

Ce puteţi face?

Folosiţi Wikipedia ca un punct de plecare şi nu ca un cuvânt final asupra unui subiect de interes. Dacă ceea ce căutaţi nu este un subiect pe care doriţi să îl cercetaţi în profunzime atunci este în regulă. Doar ţineţi minte că, indiferent ce rezumat rapid oferă Wikipedia asupra unui subiect, s-ar putea să nu fie vorba de o imagine clară şi adevărată a complexităţilor acelui subiect.

Un lucru interesant legat de Wikipedia este acela că sursele sunt oferite sub forma unor note de subsol. Aruncaţi o privire la sursele originale listate în josul paginii şi decideţi voi singuri dacă sunt credibile. Sau mai bine, mergeţi la acele surse şi vedeţi informaţia în context. Dacă o porţiune a informaţiei găsite în intrarea de pe Wikipedia nu este citată clar, atunci aveţi grijă.

După ce aţi evaluat rapid subiectul, puteţi căuta mai multe informaţii. Utilizaţi cuvintele cheie, folosite în intrarea de pe Wikipedia, ca şi termeni de căutare. Aceasta este o metodă rapidă pentru a accesa surse credibile, deşi uneori acele surse ar putea să fie mai dense şi mai dificil de înţeles decât intrările de pe Wikipedia.

Realizaţi faptul că persoane cu anumite înclinaţii şi preferinţe (şi în unele cazuri, poate, cu o slabă pregătire în domeniul cercetării) au postat informaţiile pe care le citiţi pe Wikipedia.

Viziunile exprimate în acest articol reprezintă părerea autorului şi nu reflectă neapărat viziunea ziarului Epoch Times.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.