Vladimir Putin: "Dacă vreau, în două zile am trupe ruseşti şi în Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti"

Vladimir Putin.
Vladimir Putin. (MAXIM SHEMETOV / AFP / Getty Images)

"Dacă vreau, în două zile am trupe ruseşti nu doar la Kiev, dar şi în Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti", i-ar fi spus preşedintele rus, Vladimir Putin omologului său ucrainean Petro Poroşenko, care a informat ulterior UE.

Ulterior acestei declaraţii, publicate de Süddeutsche Zeitung, presa a întrebat Bruxelles-ul, Kievul şi Moscova dacă Putin a proferat într-adevăr această ameninţare, însă acestea au refuzat să confirme sau să infirme, relatează Mediafax.

Dacă oficialii s-au abţinut să comenteze declaraţiile preşedintelui rus, analiştii ruşi au luat în schimb la disecat afirmaţiile lui Putin. Preşedintele Federaţiei Ruse nu-şi va pune în practică ameninţările cu trimiterea trupelor ruse "în două zile" la Kiev, Riga, Vilnius, Tallinn, Varşovia şi Bucureşti, consideră analiştii, însă declaraţiile sale reprezintă o ameninţare cu un "război hibrid" împotriva statelor baltice, vizând divizarea NATO.

Preşedintele SUA, Barack Obama a promis recent la Tallinn şi Varşovia că un atac rus va declanşa Articolul 5 privind apărarea colectivă a NATO, însă articolul 5 nu a fost testat niciodată şi nimeni nu ştie dacă americanii sau francezii sunt dispuşi să moară pentru Estonia sau Polonia într-un război nuclear, scriu analiştii ruşi, citaţi de EU Observer.

În ceea ce priveşte capitalele europene vizate de declaraţiile lui Putin, lucrurile stau diferit pentru capitală în parte.

"Bucureştiul iese complet din discuţie. Trupele ruse vor trebui să traverseze un teritoriu atât de uriaş, încât (acest lucru) este imposibil din punct de vedere tehnic", afirmă Pavel Baev, un fost cercetător de la un institut al Ministerului rus al Apărării.

"Trebuie să efectuezi o amerizare la scara largă pentru a ajunge la Bucureşti, iar Rusia nu are capabilitatea să facă acest lucru", a explicat şi Igor Sutiaghin, un fost membru al Academiei Ruse pentru Ştiinţe din Moscova, arestat pentru spionaj, care a ajuns în Marea Britanie în 2010, în urma unui schimb de spioni, iar în prezent lucrează pentru un think tank având sediul la Londra.

Lucrurile se schimbă însă în ceea ce-i priveşte pe polonezi, care pot fi atacaţi din Belarus. Sistemele ruse de rachete de tip Iskander pot lovi oraşele poloneze din Kaliningrad, în timp ce membri ai forţelor speciale pot fi paraşutaţi în capitala poloneză.

Ruşii ar întâmpina în schimb dificultăţi în reaprovizionarea avioanelor şi trupelor terestre şi privind rutele pentru furnituri. "Poate că ei (trupele ruse) ar putea să ajungă la Varşovia, dar ce vor face după aceea?", întreabă Sutiaghin.

În ceea ce priveşte Kievul, capitala Ucrainei este la îndemână, însă invazia Crimeei şi a estului Ucrainei de către Rusia a lăsat un gust atât de "amar", încât ruşii ar fi întâmpinaţi de o rezistenţă populară susţinută, opinează Baev.

Mai mult, dacă Obama îşi va respecta promisiunea, ameninţarea lui Putin este şi mai puţin credibilă, notează el. Avioanele NATO pot provoca pagube grave în momentul în care forţele ruse ar încălca un teritoriu aparat de Articolul 5, iar în lipsa superiorităţii aeriene armata rusă nu are nicio şansă, apreciază Sutiaghin.

"Raportul între forţele terestre ale NATO în Europa şi forţele ruse este de patru la unu, dacă numărăm şi trupele asiatice ale Rusiei. Dacă nu le punem la socoteală, (raportul) este de şapte la unu", a arătat Sutiaghin, adăugând că, Rusia "nu are apărare" în faţa armelor NATO "cu rază lungă de acţiune şi de înaltă precizie", precum rachetele de croazieră convenţionale.

Pe de altă parte, Putin ar putea să creadă că NATO nu va riposta atacând ţinte de pe teritoriul rusesc, "însă nu poate fi sigur", adaugă Sutiaghin.

În ceea ce priveşte o escaladarea nucleară a conflictului, aceasta este departe de a fi concepută, opinează analiştii. Oricât de nebun poate fi un lider, există tabuuri stabilite de mult timp, arată Baev.

Armament nuclear (torpile şi rachete antinave) ar putea fi eventual folosit pe mare, unde nu poate provoca pagube colaterale. Teoretic, există şi posibilitatea că Moscova să folosească armament nuclear "tactic" pentru a "egala forţa" armatelor NATO.

Reamintim în context că, întrebat luni dacă ar fi posibilă izbucnirea unei confruntări militare între Rusia, Ucraina şi NATO, preşedintele Obama a respins acest scenariu, sugerând că Rusia s-ar îndrepta într-o ”direcţie mai bună”:

”Nu, nu cred că va avea loc o confruntare militară între NATO şi Rusia, chiar dacă am muncit foarte mult pentru a reasigura că Articolul 5 al tratatului NATO înseamnă ceea ce spune”, a afirmat Obama.