Vlad Ţurcanu: Moldova nu are viitor dacă se acceptă că limba este moldovenească şi alte precepte sovietice

Deputaţii moldoveni ar fi trebuit încă la câteva luni de la decizia CC din 5 decembrie 2013, potrivit căreia sintagma de „limba română” din Declaraţia de Independenţă prevalează sintagmei de „limba moldovenească” din Constituţie, să aducă în concordanţă Constituţia cu interpretarea respectivă, consideră analistul.
Vlad Ţurcanu, comentator politic
Vlad Ţurcanu, comentator politic (facebook.com / Vlad Ţurcanu)

Desfăşurarea cu succes a proiectului de schimbare a denumirii oficiale a limbii de stat din „moldovenească” în „română” depinde de partidul care controlează majoritatea parlamentară, Partidul Democrat (PD), consideră comentatorul politic Vlad Ţurcanu, care a specificat că, de fapt, orice deputat care s-ar opune schimbării art. 13 ar putea fi învinuit de nerespectarea Constituţiei pentru că aducerea textului Constituţiei în concordanţă cu hotărârea Curţii Constituţionale (CC) de la 5 decembrie 2013 este o obligaţie a Parlamentului.

„Deputaţii ar fi trebuit încă în 2014, la câteva luni de la acea decizie faimoasă a CC să aducă în concordanţă Constituţia cu interpretarea respectivă. Am văzut însă că PD nu este pregătit să aibă o atitudine tranşantă în această chestiune. PD nu a discutat acest subiect, deci putem conchide că PD se mai gândeşte la anumite efecte pe care le-ar comporta o asemenea decizie şi în interiorul coaliţiei de guvernământ nu există eterogenitate pentru că acolo sunt şi foşti comunişti şi foşti PLDM-işti”, a declarat analistul politic, în cadrul emisiunii „Ora de Vârf” de la Radio Chişinău.

Mai mult decât atât, Vlad Ţurcanu a ţinut să amintească de faptul că în septembrie una dintre vocile din tabăra majorităţii parlamentare, Sergiu Sîrbu, spunea că nu este oportun să se aducă în discuţie problema limbii române. Acum, după ce acest subiect a fost adus în discuţie de câţiva deputaţi de la PLDM în frunte cu Tudor Deliu, unul dintre promotorii acestui proiect de lege, urmează să vedem ce se va întâmpla.

Cât despre mesajul preşedintelui Igor Dodon, comentatorul a specificat că cel mai probabil Dodon a vrut să insulte în mod suplimentar vorbitorii de limbă română din R. Moldova. „Cine ar vorbi, tocmai el i-a numit trădători pe adepţii limbii române, pe aceia dintre deputaţi care ar urma să susţină în Parlament votarea acestui proiect de lege”, a opinat Ţurcanu. Mai mult decât atât, comentatorul a calificat declaraţiile lui Dodon privind decizia Curţii Constituţionale ca fiind „halucinante”, dar moldovenii s-au obişnuit deja cu un asemenea tratament din partea şefului statului faţă de limba română şi faţă de majoritatea etnicilor români din RM.

„Am văzut şi reacţia vicepremierului rus Dmitri Rogozin care a spus că nu este de mirare că s-a dat consimţământul CC pentru votarea acestui proiect de lege în Parlament, având în vedere faptul că majoritatea membrilor judecătorilor CC deţin cetăţenia română. O ironie”, a punctat Vlad Ţurcanu. Totodată, acesta a menţionat că astfel de decizii nu vor fi decât un semnal şi pentru Dmitri Rogozin şi pentru alţi neprieteni ai RM că moldovenii îşi abandonează o slăbiciune care a durat cam prea mult, pentru că acest lucru se putea clarifica încă la începutul anilor 90 şi se pot apuca cu mai multă osârdie să-şi promoveze interesele aşa cum se pricep ei nu aşa cum li se impune din afara ţării.

„Nu în zadar o temă atât de firească cum este denumirea limbii pe care o vorbim suscită atâta atenţie pentru că toată această construcţie neosovietică care are ramificaţii în mai multe domenii, şi în economie şi în educaţie, etc., ar începe să se ruineze dacă bazele ei incorecte ar fi anulate una câte una. Dacă accepţi un lucru neadevărat ca acela că limba noastră se numeşte moldovenească şi dacă accepţi şi alte precepte sovietice atunci nu există viitor pentru RM”, a conchis analistul.