Vitalie Nagacevschi: Judecătorii din Moldova trebuie să răspundă pentru actul de justiţie

Avocatul Vitalie Nagacevschi, unul dintre autorii ultimatumului transmis de către Baroul de avocaţi din Chişinău Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curţii Supreme de Justiţie CSJ şi Curţii de Apel Chişinău (CAC) de a renunţa la practica aplicării excesive a măsurilor preventive sub formă de arest, susţine că dacă situaţia din sistemul judiciar nu se va schimba după expirarea termenului acordat, avocaţii vor protesta şi nu se vor mai prezenta la şedinţele de judecată. În opinia acestuia, toate cererile de recurs înaintate de avocaţi privind măsurile preventive sub formă de arest şi arest la domiciliu sunt respinse de către Curtea de Apel Chişinău, iar instanţele de judecată în majoritatea cazurilor ar lua partea procurorilor.

”Chiar ieri, de exemplu, în urma monitorizării, a fost depistat că nicio cerere de recurs înaintată de avocaţi nu a fost satisfăcută. Doar este clar că între avocaţi sunt unii mai buni, alţii mai puţin buni, de nivel mediu, dar şi între procurori există profesionişti mai buni, mai răi şi de nivel mediu. Nu este posibil ca 100% dintre avocaţi să fie de o calitate mai proastă decât procurorii. În principiu, când are loc actul de justiţie, el nu trebuie, pur şi simplu, să aibă loc, ci trebuie să se vadă, să se simtă că are loc actul de justiţie. În acest caz, nu putem vorbi despre percepţia existenţei justiţiei”, a declarat Vitalie Nagacevschi într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, precizând că dacă timp de 15 zile, nu se va renunţa la practica aplicării excesive a măsurilor preventive sub formă de arest, avocaţii din Chişinău promit să iasă la grevă.

”La momentul dat, există o mare problemă care trebuie cumva soluţionată. Din câte am înţeles, Uniunea Avocaţilor nu odată a apelat la conducerea sistemului judiciar, dar, din păcate, nu a primit niciun feed-back. Şi în acest caz, avocaţii municipiului Chişinău au decis să meargă pe calea unui ultimatum. Şi, la acest moment, acest ultimatum deja este întocmit şi trimis la toţi”, informează avocatul menţionând că părţile în proces pot să se adreseze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), însă se ştie că instanţa nu examinează plângerile imediat, ci peste ani, astfel încât atunci când se obţine o decizie, problema nici nu mai există.

Nagacevschi a remarct că în prezent în R. Moldova există foarte multe cazuri când oamenii stau închişi, iar apoi ei îşi recunosc vina şi cazul este transmis în instanţa de judecată. ”Ieri a fost cazul lui Chirinciuc, a fost cazul lui Didenko şi aşa mai departe. Dacă veţi privi toate comunicatele de presă ale Centrului Naţional Anticorupţie, veţi vedea că foarte des se zice că persoana colaborează cu ancheta şi astfel a fost eliberată. Dar acest lucru nu este corect. Pentru că trebuie să ştim că bănuitul, acuzatul are dreptul la tăcere, el nu este obligat să vorbească”, a adăugat avocatul notând că nu inculpatul trebuie să-şi demonstreze nevinovăţia, ci procurorii urmează să demonstreze că acesta este vinovat, altfel reiese că dacă persoana nu colaborează cu ancheta, dar tace, folosindu-se de dreptul său constituţional la tăcere, ea este pedepsită şi ţinută închisă.

În context, Nagacevschi a afirmat că există multe decizii ale CEDO, prin care s-a confirmat şi demonstrat că foarte des poliţia moldovenească tortura persoanele pentru a obţine probele, ”chiar şi guvernul a recunoscut în unele cazuri că da, torturile au avut loc”. La moment, torturile deja nu s-ar mai practica, existând doar cazuri singulare. ”Ţinând cont de faptul că acum se desfăşoară o campanie de luptă împotriva corupţiei, trebuie să înţelegem că subiecţii acestei campanii sunt, de regulă, oamenii pe care îi putem numi drept „gulere albe”. Aceşti oameni nu sunt întotdeauna pregătiţi pentru astfel de peripeţii ale vieţii ca închisoarea... Şi atunci, când ei ajung în locurile de detenţie, în izolator sau în subsolurile poliţiei, ei cedează foarte repede...”

În R. Moldova lipseşte instituţia responsabilităţii judecătorilor pentru lucrul făcut, iar judecătorul nu poartă răspundere pentru actul său de justiţie, consideră avocatul. ”Desigur, eu nu sunt de acord ca fiecare decizie a judecătorului să fie privită ca o posibilitate de a-l trage pe el la răspundere, chiar dacă este o decizie greşită. Dar avem, de exemplu, judecători, în cazul cărora 50-60 % dintre decizii sunt ulterior anulate de instanţele sus-puse. Şi aceşti judecători activează mai departe şi chiar avansează în carieră. Dar şi la mine în cazul acesta apar întrebări.”

În concluzie,Vitalie Nagacevschi atenţionează că lipsa de responsabilitate a magistraţilor nu ar fi acceptabilă, ei trebuie să poarte răspunderea pentru munca lor. ”Dacă judecătorii vor fi responsabili pentru lucrul lor, vă asigur, atunci multe se vor schimba. Pentru că astăzi judecătorul emite orice decizie, iar instanţa sus-pusă oricum o va anula”.

Menţionăm că potrivit rezultatelor Indexului nivelului de competitivitate globală întocmit de către Forumul Economic Internaţional pentru anii 2016-2017 prezentate recent, Moldova la capitolul independenţa sistemului judiciar ocupă locul 133 din 138.