Viorica Dăncilă, revenită de la Bruxelles: "Am vorbit despre abuzul în serviciu. Am reiterat că numai 7 state au abuz în serviciu"

Întoarsă marţi de la Bruxelles unde a avut o întrevedere şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, Viorica Dăncilă a poposit la Antena 3, unde a povestit ceea ce susţine ea că s-a discutat la întrevedere. Interesant este că premierul a relatat presupusul conţinut al discuţiilor la o televiziune şi nu la Bruxelles unde, potrivit europarlamentarului Siegfried Mureşan, Dăncilă nu a susţinut nicio conferinţă de presă.

Prezentă în platoul Antenei 3, Dăncilă a relatat, în contextul în care şeful său pe linie de partid Liviu Dragnea vorbeşte tot mai apăsat de necesitatea suspendării preşedintelui Iohannis, că Jean Claude Juncker şi-a manifestat nemulţumirea faţă de lupta politică din România şi a cerut o bună înţelegere între toţi cei implicaţi.

"Am fost întrebată de situaţia din România, s-a arătat nemulţumirea că nu există consens, că există o luptă politică permanentă şi că această luptă politică nu are ce căuta în perioda preşedinţiei Consiliului şi nici în perioada pregătirii preşedinţiei, când se pregătesc toate lucrurile pentru a prelua preşedinţia. Dl preşedinte Juncker mi-a cerut să avem o bună înţelegere între toţi cei implicaţi, lucru pe care îl va cere şi dlui preşedinte Iohannis. A spus că luptele nu au ce căuta dacă vrem o preşedinţie de succes în România."

Dăncilă a mai susţinut că a atins şi subiectul plângerii penale pe care Orban a depus-o contra sa (plângere pentru înaltă trădare după vizita în Israel) şi că Juncker şi Timmermans au fost foarte miraţi că înalta trădare e asociată unui act diplomatic.

„Da. Am atins acest subiect. Am reiterat faptul că pentru mine şi pentru mulţi români este de neexplicat cum înalta trădare este asociată unui act diplomatic cu un stat cu care avem parteneriat strategic. Au fost foarte miraţi de acest lucru. Am informat, pentru că nu vreau ca să ajungă la Bruxelles informaţii denaturate. Am spus că nu mă tem de cercetările care se vor face, de lucrurile care vor fi cerute pentru a elucida acest subiect. Îmi doresc să se elucideze acest subiect, dar în acelaşi timp acest lucru cred că nu a făcut bine României. Şi am această convingere, mi s-a întărit această convingere şi în urma discuţiilor pe care le-am avut", a declarat Dăncilă.

La întrebarea moderatoarei, premierul a confirmat că în cadrul discuţiilor cu înalt oficialii europeni s-a ridicat şi problema modificării Codurilor Penale, modificări care, reamintim, sunt considerate extrem de periculoase pentru Justiţie atât de Opoziţie cât şi de parte din societatea civilă, de DNA, DIICOT, Ministerul Public, stârnind îngrijorare şi în plan extern. Dăncilă a precizat că i-a dat asigurări lui Timmermans că statul de drept nu este în niciun caz afectat, că modificarea s-a făcut în urma consultărilor, în mod transparent în Parlament iar CCR va fi cea care îşi va spune ultimul cuvânt.

"Am reiterat că aceste modificări au fost necesare, având în vedere necesitatea transpunerii directivelor europene în legislaţia românească dar şi transpunerii unor decizii CCR. Am vorbit despre abuzul în serviciu şi am reiterat că numai 7 state au abuz în serviciu, majoritatea statelor membre nu ştiu ce înseamnă abuz în serviciu. Eu am spus că suntem deschişi dacă există observaţii punctuale să răspundem acestora, că avem toată deschiderea să răspundem tuturor observaţiilor Comisiei şi a nelămuririlor care vor exista şi că dacă CCR va constata că anumite aspecte sunt neconstituţionale, vom respecta acest lucru, astfel încât să ne încadrăm în regulile privind constituţionalitatea. (...) Le-am explicat că legile Justiţiei, Codurile penale sunt de fapt legi interne, care nu afectează statul de drept şi că nu aş vrea ca MCV-ul să aibă în vedere aceste aspecte, mi-am exprimat dorinţa ca MCV-ul să fie ridicat pentru România şi că vom depune toate eforturile în aceste sens. Nu cred că Preşedintele României şi Guvernul îşi doresc să preia preşedinţia cu MCV-ul", a declarat premierul spunând că cei doi oficiali europeni nu păreau îngrijoraţi de Codurile penale ci de faptul că nu există consens în România.

Reamintim, referitor la "lipsa de îngrijorarea" a oficialilor europeni, că în contextul modificării Codurilor Penale, Comisia Europeană a trimis un mesaj de o duritate fără precedent.

"Comisia Europeană urmăreşte îndeaproape şi cu tot mai multă îngrijorare desfăşurarea evenimentelor din România. Noi, ca şi alţi parteneri internaţionali şi state membre, am punctat în mod repetat că lupta anticorupţie şi asigurarea unei justiţii independente sunt lucruri de o maximă importanţă. Acesta este şi principiul ce stă la baza rapoartelor MCV. Este crucial pentru România acum să intensifice eforturile şi să evite orice pas înapoi.

În acest context, urmărim îndeaproape reforma Codurilor penale din România. Am luat act de faptul că modificările la Codul Penal tocmai au trecut de Parlamentul României. Vom examina textul final de lege şi vom vedea dacă este compatibil cu legislaţia europeană şi în acord cu standardele internaţionale de cooperare judiciară.

Ca şi gardieni ai tratatelor, nu vom ezita să luăm măsuri acolo unde este necesar pentru a asigura aceste compatibilităţi", a transmis Comisia Europeană în ziua adoptării Codului Penal.

La rândul său, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland a cerut României să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia înainte de a modifica Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Într-un răspuns pentru Ziare.com, purtătorul de cuvânt al instituţiei a precizat că avizul este aşteptat pentru 19 octombrie.

"Fac apel la toate părţile implicate să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia şi să-l ia în considerare, înainte de a lua măsuri suplimentare pentru modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală", transmitea Thorbjorn pe 5 iulie.

De asemenea, mai multe state UE şi-au exprimat profunda îngrijorare faţă de aceste modificări care ar putea arunca în aer lupta contra corupţiei.