Vinul din antichitate avea gust de mentă, cedru, scorţişoară

Amfora
Amfora (BORYANA KATSAROVA / AFP / Getty Images)

Ce gust avea vinul în urmă cu 3.700 ani? De mentă, cedru, miere de albine, răşină şi scorţişoară. Acestea se aflau printre ingredientele pe care le conţinea. Un cocktail care ar fi de neconceput în zilele noastre, dar pentru cei care produceau vinul în antichitate constituia o necesitate. Nu este o noutate faptul că în trecut vinul era un amestec sofisticat, dar acum avem o confirmare importantă. În nordul Israelului, în Nahariya, au fost descoperite 40 de amfore în subsolul unei clădiri. Era rezerva de vin a unei familii, cel mai bun vin, de băut în momentele importante, în timpul banchetelor. Un obicei care a fost transmis până în zilele noastre şi în multe zone din România.

"Nu este, desigur, vinul pe care o persoană ar dori să-l bea pentru a se relaxa după o zi de muncă", spune Andrew Koh de la Universitatea Brandeis, unul dintre arheologii care a prezentat acum câteva zile (mai precis pe 22 noiembrie) rezultatele descoperirii şi analizele chimice efectuate pe resturile de amfore. Alături de el se aflau Eric Cline, de la Universitatea George Washington, şi Assaf Yasur - Landau, de la Universitatea Haifa din Israel.

Împreună cu strugurii se puneau la fermentat mai multe fructe diverse, atât pentru a face vinul mai dulce cât şi pentru funcţia antibacteriană a unor ingrediente.

"O comparaţie cu un vin din zilele noastre? Cel mai aproape poate fi Moscato di Pantelleria'' - presupune Attilio Scienza, profesor de Viticultură în Milano, numit şi „Indiana Jones al vinului”, care călătoreşte în jurul lumii pentru a găsi urme genetice ale plantelor vechi - ''Vinul, pe timpuri, era numai dulce, chiar romanii adăugau smirnă. Moscato di Pantelleria este vinul care şi în prezent este produs cu aceeaşi tehnică recomandată de Hesiod, se adăugau stafide în vinul de bază", relatează profesorul într-un interviu pentru Corriere.

Potrivit lui Patrick McGovern de la Universitatea din Pennsylvania, specialist în istoria viticulturii, descoperirea care a fost făcută în partea de nord a Israelului "aruncă o lumină nouă cu privire la drumul vinului, care de acolo s-a răspândit în întreaga Mediterană". Cele mai vechi reziduuri de vin s-au găsit în Irak, într-o singură amforă care datează de acum 6.000 de ani, descoperirea fiind făcută acum câţiva ani de către o expediţie americană. Chiar şi în acel caz nu era un lichid obţinut numai din struguri.

Vinul pur, spune profesorul Attilio Scienza, este o invenţie modernă din ultimele trei secole. Înainte de aceasta era un amestec sofisticat, cu condimente şi fructe, utilizate drept conservanţi şi arome, sau cu conservanţi pentru a preveni proliferarea bacteriilor. Asiro-babilonienii adăugau miere şi must fiert, care servea pentru a opri fermentarea, într-o epocă fără sulf şi cu igienă precară.

"Era esenţial, spune profesorul, să aibă un gust plăcut. Atunci nu era un aliment, ci o licoare pentru ritualuri, de fapt un medicament social". Chiar şi în medicina chineză antică, vinul preparat cu anumite plante era folosit ca medicament.

În amforele antice descoperite în Israel, similare cu cele care au fost găsite în Georgia, se puneau împreună, puţin din toate: prune, când abia se coceau, apoi venea rândul caiselor, perelor, merelor şi cel al strugurilor, la sfârşitul anului. În conformitate cu cele spuse de profesorul Attilio Scienza, grecii, în schimb, au folosit doar struguri în prepararea vinului şi aceasta din cauza climei foarte uscate care nu permitea creşterea altor pomi fructiferi. Vinul din antichitate era întotdeauna roşu, cel alb a apărut după temperaturile foarte scăzute din anul 1300, atunci când strugurii roşii şi-au schimbat culoarea, aşa cum s-a întâmplat cu Chardonnay.

Descoperirea şi analizele chimice efectuate de grupul israelian şi cel american indică, de asemenea, faptul că deja în urmă cu 3.700 de ani producătorii încercau să personalizeze producţia proprie de vin utilizând tot timpul aceeaşi reţetă. Curtis Runnels, un arheolog de ​​la Boston, spune că analiza chimică a evidenţiat faptul că fiecare amforă are un conţinut foarte asemănator cu al celeilalte "demonstrând coerenţa şi controlul producţiei care este caracteristică fiecărui producător de vin".

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Cultură