Victimă a propriului succes, Islanda examinează posibilitatea de a limita turismul

Unii au comparat boom-ul turistic actual cu bula bancară care a dus ţara în ruină în urmă cu câţiva ani. Acum Islanda se gândeşte la soluţii pe care să le adopte.
Aurora boreală, Islanda
Aurora boreală, Islanda (incredibilia.it)

Gheaţă şi vulcani, gheizere, cascade uimitoare, aurore boreale, balene uriaşe şi, mai presus de toate, kilometri şi kilometri de natură virgină, pură, necontaminată. Vizitând Islanda este aproape ca şi cum ai pune piciorul pe o altă planetă. O experienţă unică, care, până de curând, doar câţiva şi-o puteau permite. Totuşi, în ultimii ani, insula a devenit una dintre cele mai populare destinaţii de pe planetă.

În acest moment Islanda este la modă. Dacă în anul 2009, a primit 464.000 de turişti, în 2017 se estimează că vor fi în jur de 2,4 milioane. Numai în primele două luni ale acestui an, a primit cu aproape 60% mai mult decât în ​​aceeaşi perioadă a anului 2016, ceea ce reprezintă un număr extrem de mare pentru o ţară de numai 331.000 de locuitori şi, mai presus de toate, reprezintă o creştere exponenţială într-un interval de timp foarte scurt.

Sectorul turismului este acum principalul motor al economiei, aceasta fiind cauza pentru care, anul trecut, PIB-ul a crescut cu 7,2%, un ritm rapid pentru o ţară care cu mai puţin de 10 ani în urmă era devastată de una dintre cele mai grave crize financiare din istorie. Ruinate de colapsul bancar, multe familii au găsit în turism calea de a merge înainte. Ghizii care oferă excursii personalizate s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie, în timp ce alţii au găsit o afacere bună în închirierea caselor proprii, prin intermediul unor platforme cum ar fi Airbnb. Există chiar şi cei care le oferă turiştilor grăbiţi propria chiuvetă pentru 3 sau 4 euro.

Aglomeraţie şi degradarea naturii

Dar cu noua modă au sosit, de asemenea, şi problemele. „Ţara nu era pregătită şi acest lucru a dus la cele mai grave situaţii“, se plânge Edward Huijbens, de la Centrul de Cercetare Turistică din Islanda, în interviul oferit publicaţiei El Confidencial. Aglomeraţie, mizerie şi degradarea spectaculoasei naturi a insulei sunt unele dintre consecinţele neplăcute pe care le aduce boom-ul de turişti.

Într-o ţară al cărei farmec este contemplarea peisajelor uimitoare de gheaţă şi lavă în singurătate, fără ca cineva să întrerupă acele momente magice de contopire cu natura, este acum aproape imposibilă, cel puţin în enclavele majore. Nu cu mult timp în urmă, insula era vizitată în cea mai mare parte de câţiva aventurieri dornici de a se pierde în imensitatea peisajelor sale şi de a explora terenul cu atenţie. Acum, în schimb, cine aterizează sunt hoardele de turişti care, în câteva zile, se mulţumesc să ajungă rapid de la un loc la altul şi nu fac altceva decât să-şi facă selfies, raportează aceeaşi publicaţie.

Islanda nu este o ţară pentru turismul de masă

„Adevăraţii entuziaşti ai naturii noastre sălbatice, care sunt de altfel şi cei care respectă cel mai mult mediul înconjurător, au plecat sau se limitează să viziteze regiunile din nordul ţării, mai puţin populate şi cunoscute“, spune Huijbens, care precizează că, fără îndoială, dacă lucrurile continuă astfel, „Islanda va sfârşi prin a deveni o destinaţie turistică de masă“.

Chiar ministrul Turismului, Thordis Kolbrun Reykfjord Gylfadóttir, a recunoscut cu câteva zile în urmă că „sectorul şi noi toţi trebuie să avem grijă să nu devenim victime ale propriului nostru succes“. Declaraţia a fost făcută într-un interviu cu Bloomberg, menţionând că supraaglomerarea ar putea ruina experienţa vizitatorilor, în special în zonele cu ecosisteme sensibile. „Dacă vom permite accesul mai multor persoane în astfel de locuri, vom sfârşi prin a pierde ceea ce le face atât de speciale, perlele unice ale naturii, care fac parte din imaginea noastră şi vom pierde chiar ceea ce punem în vânzare în acest moment“.

Huijbens, între timp, a subliniat că „degradarea mediului este deja o preocupare serioasă“. „Tranzitul excesiv înseamnă că fragila floră sub arctică este călcată în picioare, creând cărări în peisaje, prin care va curge apa erodând astfel şi mai mult solul“. Cele mai sensibile formaţiuni naturale sunt zonele vulcanice recente, ale căror cratere se descompun destul de uşor. Aceste zone, de fapt, sunt unele dintre cele mai atractive pentru vizitatori şi, deseori, aceştia iau efectiv bucăţi de rocă vulcanică acasă, ceea ce este interzis.

Lipsa infrastructurilor, cum ar fi cele de gunoi şi toalete, fac ca murdăria să se acumuleze. Hârtie, cutii, materiale plastice de toate tipurile perturbă vederea în locuri în care, până de curând erau nealterate. Nemulţumite de aceste probleme, unele localităţi, cum ar fi Kirkjubæjarklaustur, au decis să limiteze numărul vizitatorilor. Aici locuitorii nu vor putea găzdui mai mult de 10 turişti pe proprietatea lor şi trebuie să asigure locuri de parcare pentru toţi, iar oaspeţii lor să dea dovadă de un bun comportament.

Turişti iresponsabili şi încăpăţânaţi

Problema a generat dezbateri încă din vara anului 2015, când presa a relatat despre comportamentul indecent al unor turişti care şi-au făcut nevoile pe mormintele a doi poeţi islandezi importanţi şi în emblematicul Parc Natural de Thingvellir. Episodul a fost punctul de plecare pentru nenumărate plângeri, cum ar fi iresponsabilitatea unui grup de tineri britanici, care au trebuit să fie salvaţi de serviciile de urgenţă de trei ori în timp ce explorau zona rurală. Intervenţiile Asociaţiei islandeze de căutare şi de salvare s-au înmulţit în ultimii cinci ani, precum şi accidentele rutiere, cele mai multe provocate de străini. Un turist chinez a murit după ce a fost lovit în timp ce privea o frumoasă auroră boreală stând în mijlocul drumului.

Unii au comparat boom-ul turistic curent cu bula bancară care a dus, în cele din urmă, ţara în ruină

Dar dincolo de imprudenţa unora, experţii subliniază faptul că guvernul ar trebui să investească în îmbunătăţirea calităţii drumurilor şi a serviciilor. Conştient de această problemă, Executivul intenţionează să mărească impozitele pe turism pentru finanţarea unor astfel de măsuri şi să reducă numărul vizitelor. De asemenea, se discută despre posibilitatea de a limita accesul la locurile cele mai sensibile.

Oricum, transformarea economică vine într-o perioadă delicată, în care insula are nevoie să devină solidă, durabilă şi suficient de diversificată, să nu se bazeze prea mult pe un model de sector unic, aşa cum s-a întâmplat cu pescuitul şi, mai recent, cu finanţele. De fapt, unii au comparat boom-ul turistic actual cu bula bancară care a cufundat ţara în ruină, în urmă cu câţiva ani. Deşi se confruntă cu acest ultim episod, se pare că islandezii privesc noua situaţie cu mai mult realism şi cu dorinţa de a o rezolva în timp, înainte de a fi prea târziu. Din greşeli se învaţă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Life & Style