Veste bună pentru Dragnea: Condamnaţii penal vor putea fi miniştri. Proiect de lege

Mai toţi PSD-iştii "de frunte" au declarat de-a lungul vremii, sus şi tare, că Liviu Dragnea merită să fie premier. Acum Guvernul pregăteşte şi un proiect de lege care va face acest lucru posibil, în pofida faptului că Dragnea a fost condamnat la închisoare cu suspendare. În baza proiectului, şi alţi condamnaţi penal vor putea deveni miniştri.
Mihai Tudose
Mihai Tudose (Petreanu.ro)

Guvernul Tudose îşi propune să abroge Legea de funcţionare a Guvernului (90/2001), care interzice unei persoane condamnate penal să facă parte din Executiv. Potrivit unui proiect de lege pregătit de noul executiv, condamnaţii care s-au reabilitat vor putea accede în Guvern, relatează Adevărul, care citează profit.ro. În baza acestui proiect, Liviu Dragnea ar putea deveni şef nu doar al PSD, ci şi al Executivului începând cu anul 2020, când ia sfârşit perioada de reabilitare.

În prezent, Legea 90/ 2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor - lege pe care, reamintim, Avocatul Poporului a atacat-o la CCR - prevede că ”pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate (...)”.

Proiectul de lege pregătit de Guvernul Tudose şi analizat de Profit.ro vine să schimbe acest lucru şi stipulează că pot fi membri ai Guvernului ”persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea”.

Conform Codului Penal, există două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept şi reabilitarea judecătorească. Reabilitarea de drept are loc automat în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani de la executarea pedepsei condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune. Cât despre reabilitarea judecătorească, aceasta se acordă pentru pedepse mai mari de 2 ani, după o perioadă cuprinsă între 4-10 ani de la executarea pedepsei principale, şi nu poate fi stabilită decât prin decizie a instanţei.

Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi însă trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă şi introduce alte condiţiii.

Reamintim că a doua zi după învestirea Guvernului Grindeanu, Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la neconsitutionalitate legii 60/1991 susţinând că actul normativ este discriminatoriu şi a reclamat „lipsa de previzibilitate a sintagmei: nu au suferit condamnări penale”.

După ce a amânat de 4 ori o decizie pe această temă, CCR a respins finalmente sesizarea Avocatului Poporului. Însă, în motivarea deciziei, CCR a arătat că interdicţia ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern ar trebui să înceteze, conform legislaţiei în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, deschizând astfel portiţa condamnaţilor penal să acceadă, finalmente, în Guvern.