Venezuela: Maduro ordonă armatei să iasă în stradă înaintea unui protest masiv miercuri

Atunci când aventura comunistoidă începe să se metastazeze, aducând foamete, mizerie morală şi proliferarea endemică a banditismului la toate nivelurile şi formele, populaţia plăteşte întotdeauna apăsat.
Ciocniri între manifestanţi anti-guvern şi poliţie în Caracas,  Venezuela, 10 aprilie 2017.
Ciocniri între manifestanţi anti-guvern şi poliţie în Caracas, Venezuela, 10 aprilie 2017. (Captură Foto)

Deşi atenţia internaţională a fost concentrată pe Siria şi Coreea de Nord în ultimele săptămâni, un alt punct geopolitic fierbinte este pe cale să erupă.

Conform AFP, după mai multe săptămâni de proteste tot mai violente, preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a ordonat armatei să iasă în stradă în timp ce naţiunea se pregăteşte miercuri pentru ceea ce opoziţia a promis că va fi “mama tuturor protestelor”.

Parcursul "bolivarian" pe care fostul preşedinte marxist Hugo Chavez a aşezat Venezuela îşi trăieşte ultimele clipe. Economia ţării - cea mai bogată în petrol din lume - este în cădere liberă în urma politicilor economice dezastruoase implementate cu perseverenţă de conducerea comunistoidă.

Dar penuria masivă şi proliferarea bandelor criminale la umbra pieţei negre nu sunt singurele motive care scot lumea în stradă.

Maduro – care a renunţat recent la planul său de a prelua, prin intermediul Curţii Supreme, puterea legislativă din mâinile Adunării Naţionale după răspunsul vehement venit chiar din partea unor elemente ale propriului său partid – s-a confruntat cu proteste violente împotriva iniţiativelor de a-şi consolida puterea şi a ordonat armatei să apere “revoluţia bolivariană” de stânga lansată de răposatul său mentor Hugo Chavez în 1999.

Luni noaptea, într-un discurs televizat, Maduro a cerut ca, începând de luni dimineaţă, Forţele Armatei Naţionale Bolivariene să partruleze pe străzi, adăugând “Trăiască Revoluţia Bolivariană”.

În stilul caracteristic al mistificărilor comuniste, televiziunea de stat a difuzat imagini cu unităţi ale armatei mărşăluind pe străzile din Caracas, deşi luni dimineaţă nu exista niciun semn al prezenţei soldaţilor în capitala venezueleană.

De două săptămâni, Venezuela a fost zguduită de proteste - de când tabăra lui Maduro a încercat să îşi consolideze puterea printr-o decizie a Curţii Supreme de a confisca puterea Adunării Naţionale (parlamentul), care este controlată de opoziţie. Curtea şi-a revocat parţial decizia după un val de critici internaţionale, dar tensiunile s-au amplificat şi mai mult după ce autorităţile au aplicat o interdicţie politică unui lider al opoziţiei – Henrique Capriles.

În cadrul ultimelor proteste, cel puţin 5 persoane au fost ucise şi sute au fost rănite după ce poliţia s-a ciocnit cu manifestanţii. Toate aceste violenţe au avut loc în condiţiile în care ţara se chinuie să strângă 2 miliarde de dolari pentru a acoperi o datorie a gigantului petrolier PDVSA deţinut de stat – lucru pe care l-a făcut săptămâna trecută – chiar dacă acest lucru a însemnat ca ţara să rămână pentru scurt timp fără benzină pentru consumul intern.

Încercarea lui Maduro de a concentra puterea – tentativă care, spre deosebire de cea a preşedintelui turc Erdogan, a eşuat până acum – a fost un factor important în declanşarea protestelor violente zilnice din capitală şi alte oraşe ale ţării. Aceste proteste urmează să atingă un punct maxim miercuri, când opozanţii lui Maduro au făcut apel la o mobilizare masivă a manifestanţilor cu ocazia sărbătorii naţionale ce marchează începutul luptei Venezuelei pentru independenţă în 1810.

Între timp, susţinătorii preşedintelui Maduro au făcut apel la contra-demonstraţii în aceeaşi zi. După cum s-a exprimat AFP, 19 aprilie este o dată sensibilă pentru Venezuela, “unde Chavez şi Maduro au construit o politică naţionalistă populistă şi de aripă stânga în jurul luptei pentru obţinerea independenţei de Spania colonială şi în jurul eroului [acestei lupte], Simon Bolivar”.

Maduro şi-a denunţat opozanţii ca “trădători” şi a declarat că scoaterea soldaţilor pe străzi reprezintă un semn al “onoarei, unităţii şi angajamentului revoluţionar” al armatei.

În ciuda furiei publice generalizate faţă de regimul Maduro – alimentată de o prăbuşire economică ce a făcut ca moneda - bolivarul - să îşi piardă întreaga sa valoare în ultimii ani – până acum arbitrul cheie al sorţii Venezuelei, şi anume armata, a rămas de partea preşedintelui socialist.

Liderii opoziţiei au cerut armatei, singurul stâlp de susţinere a puterii lui Maduro, să se întoarcă împotriva acestuia. Până acum, apelul opoziţiei nu a reuşit şi, dacă desfăşurarea soldaţilor pe străzile Venezuelei este vreo indicaţie, s-ar putea ca situaţia să nu se schimbe prea curând: ministrul venezuelean al Apărării a promis că armata îşi va manifesta “spiritul său de luptă înaintea zilei de 19 aprilie”, dar a adăugat că mişcarea este un “apel pentru pace” şi că guvernul nu doreşte o “confruntare”. Dar, pentru oamenii de rând, dintre care milioane nu au prea multe de pierdut, s-ar putea ca o confruntare să fie singura soluţie.

Economia naţională a fost puternic afectată de prăbuşirea preţurilor globale la petrol, cu toate că potrivit estimărilor, ţara dispune de cele mai mari rezerve de petrol din lume, depăşind chiar şi Arabia Saudită.

Ca urmare a situaţiei economice foarte grele a Venezuelei - cel de-al treilea an de recesiune economică profundă - cetăţenii sunt obligaţi să stea la cozi timp de câteva ore pentru a-şi putea cumpăra produse de bază, care de multe ori nu sunt disponibile.

În plus, lipsa de alimente, medicamente sau chiar produse de bază precum hârtie igienică îi forţează pe venezueleni să apeleze la piaţa neagră, unde preţurile sunt cu mult mai ridicate, sau să recurgă la soluţii disperate precum căutarea prin gunoaie, braconaj, tâlhării şi jafuri.

Unii venezueleni au fost nevoiţi să treacă graniţa în Brazilia şi Columbia pentru a-şi procura alimente şi diverse produse de bază pe care le găsesc cu greu în propria lor ţară. Viaţa normală s-a deteriorat, iar ţara este bântuită de foamete, subnutriţie şi violenţă.