USR respinge Legea Tăriceanu. Mecanismul de numire a şefilor din Justiţie, la un pas de a fi schimbat radical

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a propus să schimbe radical mecanismul de numire a şefilor din Justiţie, demers care nu este deloc agreat de cei de la USR.
Dragnea si Tariceanu in Parlament
Dragnea si Tariceanu in Parlament (Florin Chirila/Epoch Times)

Uniunea Salvaţi România se opune proiectului de lege iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care prevede schimbarea radicală a procedurilor de numire a şefilor din sistemul de justiţie, reiese dintr-un comunicat remis vineri de partidul condus de Nicuşor Dan.

Mai exact, proiectul de lege iniţiat de liderul ALDE vizează modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor, astfel încât preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei să fie scoşi din mecanismul de numire a şefilor din Justiţie.

Potrivit USR, Constituţia stipulează clar că autorităţile publice sunt organizate potrivit principiului separaţiei, dar şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească. Astfel, între autorităţile publice ce reprezintă cele trei puteri există o relaţie de colaborare şi control. De aceea, preşedintele României are ca atribuţie numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea CSM, iar ministrul Justiţiei este membru al CSM şi are ca atribuţie supravegherea eficienţei parchetelor.

"Autoguvernarea sistemului judiciar este consacrată în Constituţie prin înfiinţarea şi funcţionarea CSM, care are rolul de garant al independenţei justiţiei. Trebuie subliniat însă că existenţa CSM nu înseamnă eliminarea oricărui control reciproc între puteri şi nici a celorlalţi actori implicaţi activitatea de administrare a justiţiei ori de luare a unor decizii referitoare la cariera magistraţilor. De fapt, eliminarea altor actori instituţionali ar goli de conţinut principiul echilibrului puterilor şi ar conduce la o funcţionare autarhică a autorităţii judecătoreşti", a explicat George Edward Dîrcă, senator USR şi membru în Comisia Juridică.

Actuala procedură de numire şi revocare a procurorilor şefi este conformă nu doar cu Legea fundamentală a României, dar şi cu practicile de numire şi revocare din multe alte state membre ale UE (Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania etc).

În ceea ce priveşte modificările propuse la procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, USR consideră că eliminarea CSM este de natură să aducă atingere rolului constituţional recunoscut acestei instituţii, de garant al independenţei justiţiei.

În concluzie, Uniunea Salvaţi România respinge categoric propunerea legislativă de schimbarea a procedurilor de numire în sistemul judiciar.

Ce propune mai exact Tăriceanu

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii ai Înaltei Curţi sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani", prevede legea actuală. Tăriceanu vrea modificarea acestei prevederi, astfel încât numirea să fie făcută direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, revocarea şefilor de la Înalta Curte nu se va mai face de preşedintele României, la propunerea CSM, ci de către "ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei".

Şeful Senatului mai propune şi abrogarea prevederii legislative care stipulează că "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului-şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului-şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută, potrivit iniţiativei lui Tăriceanu, de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ".

În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

La fel ca şi în cazul şefilor de la Înalta Curte, Tăriceanu propune abrogarea prevederii care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne