USR, pe baricade: Conflictul de interese ajunge pe masa Curţii Constituţionale

Uniunea Salvaţi România a depus o sesizare către Curtea Constituţională cu privire la legea care modifică titlul şi definiţia infracţiunii de conflict de interese din Codul Penal, reiese dintr-un comunicat de presă remis luni de partidul condus de Nicuşor Dan.

"După negocieri intense cu partidele de opoziţie, USR a reuşit să strângă semnăturile a 28 de senatori pentru a putea contesta la CCR această lege care a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului parlamentar şi care desfiinţează practic infracţiunea de conflict de interese", se arată în comunicatul citat.

Legea iniţiată de către deputaţii Marton Arpad-Francisc (UDMR), Nica Nicolae-Ciprian (PSD), Roman Victor (PSD), Ionescu Aurelian (PC) şi Marocico Ion (UUR), pentru modificarea articolelor 301 şi 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal schimbă denumirea infracţiunii de "conflict de interese" în "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane" şi elimină din textul de lege pasaje foarte importante.

"Această iniţiativă legislativă desfigurează infracţiunea de conflict de interese şi o goleşte de conţinut. Clientela de partid, politicienii şi apropiaţii lor sunt principalii beneficiari ai acestei iniţiative", a avertizat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică.

Potrivit USR, prin această lege, nu vor mai fi sancţionaţi penal funcţionarii publici care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, obţin foloase patrimoniale în beneficiul persoanelor cu care s-au aflat în raporturi comerciale sau de muncă, ori din partea cărora au beneficiat de foloase de orice natură. Cu alte cuvinte, primarii îşi vor putea folosi funcţia pentru a favoriza foşti sau actuali parteneri de afaceri, colegi de serviciu, sponsori din campania electorală, iar lista poate continua.

Totodată, interdicţia funcţionarilor publici, condamnaţi definitiv pentru conflict de interese, de a mai ocupa o funcţie publică a fost limitată la numai trei ani, în condiţiile în care pentru toate celelalte infracţiuni Codul Penal prevede că eliminarea interdicţiei aferente condamnării se face la expirarea unui termen cuprins între 4 şi 10 ani după executarea pedepsei, numai dacă persoana condamnată se abţine de la comiterea unor noi infracţiuni, achită cheltuielile de judecată şi despăgubirile la care a fost obligată prin hotărârea judecătorească.

"Numai USR s-a opus adoptării acestui proiect de lege în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi a depus amendamente pentru ca efectul legii să fie doar acela al adaptării textului de lege la deciziile CCR. Parlamentarii USR au încercat să susţină aceste amendamente şi în plen, dar au fost cenzuraţi, PSD-ul dovedind încă o dată un profund dispreţ pentru regulile democraţiei. Singurul sprijin în această bătălie a venit din partea ministrului Justiţiei care a susţinut acelaşi punct de vedere cu al nostru. Mai mult, Ministerul a demarat un proiect legislativ care propune aceeaşi soluţie ca şi amendamentul depus de USR", a declarat preşedintele USR Nicuşor Dan.

Legea încalcă, de asemenea, tratate internaţionale ratificate de România, precum Convenţia penală privind corupţia a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg în 1999 şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York în 2003.

"Practic, ne aflăm în situaţia în care România, din postura de stat membru al Uniunii Europene şi NATO, anulează o parte din eforturile de aliniere a legislaţiei penale cu standardele internaţionale, a căror implementare a condiţionat însăşi integrarea/aderarea ţării noastre la cele două structuri", a explicat deputatul USR Stelian Ion, şi el membru în Comisia juridică.