Ungaria pregătită să formeze o forţă de 3.000 de “vânători de frontieră”

Ungaria pregăteşte în prezent 3.000 de “vânători de frontieră” pentru a patrula la graniţele ţării, a dezvăluit Ministerul ungar al Apărării.
Câţiva imigranţi pătrund ilegal în Ungaria pe sub un gard neterminat ridicat la frontiera sârbo-ungară, 25 august 2015.
Câţiva imigranţi pătrund ilegal în Ungaria pe sub un gard neterminat ridicat la frontiera sârbo-ungară, 25 august 2015. (Wikipedia.org)

Ministrul ungar al Apărării, Istvan Simicskó, a declarat că imigraţia în masă a fost deturnată de celulele teroriste şi sinucigaşi cu bombă, iar birocraţii din Bruxelles nu şi-au dat seama de ameninţare.

El a adăugat că noua forţă - alcătuită din 3.000 de aşa-zişi “vânători de frontieră” şi pregătită de poliţie - va ajuta la reducerea numărului de soldaţi staţionaţi de-a lungul frontierei.

Simicskó a declarat că “trăim într-o perioadă a războiului hibrid” şi există numeroase ameninţări care provin din diferite zone şi folosesc varii metode.

Forţele NATO ar putea, de asemenea, să joacă un rol în apărarea graniţelor UE împotriva imigraţiei ilegale, potrivit lui Simicskó.

Ungaria şi-a exprimat intenţia de a mări bugetul apărării până în 2024, pentru a se conforma cerinţelor NATO, a susţinut Simicskó, adăugând că numărul soldaţilor ungari în Irak va fi, de asemenea, crescut.

Preşedintele american Donald Trump a declarat de mai multe ori în ultima perioadă că NATO este o alianţă “învechită” şi a criticat statele membre care nu au luat măsuri ca nivelul cheltuielilor cu apărarea să ajungă la 2% din PIB.

Ungaria a fost criticată de UE pentru că a construit garduri de sârmă ghimpată la frontieră şi nu a dat curs solicitărilor blocului de a accepta cotele obligatorii privind redistribuirea refugiaţilor.

Austria a fost, la rândul ei, criticată pentru că a încercat să scape de programul redistribuirii obligatorii a refugiaţilor pe teritoriul UE.

Cancelarul austriac Christian Kern a trimis o scrisoare Comisiei Europene, luna trecută, cerând ca Viena să nu fie trecută în planul de redistribuire.

Totuşi, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a găsit reprobabile cererile ţării din centrul Europei.

“Austria este obligată legal să participe la programul de relocalizare şi, personal, mă aştept ca Austria să îşi îndeplinească obligaţiile”, a fost răspunsul oficial al lui Juncker.

Aproximativ 26.000 de refugiaţi au reuşit să ajungă în Europa în perioada ianuarie-martie a acestui an, potrivit agenţiei germane de ştiri DPA.