Ungaria blochează accesul experţilor ONU la centre de migranţi

Guvernul ungar a refuzat accesul unei echipe ONU la zonele de tranzit care găzduiesc migranţi şi solicitanţi de azil. Experţii s-au aflat în ţară la invitaţia Budapestei.
Un grup de refugiaţi trece pe sub un gard de sârmă ghimpată la frontiera ungaro-sârbă, în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015.
Un grup de refugiaţi trece pe sub un gard de sârmă ghimpată la frontiera ungaro-sârbă, în apropiere de Roszke, Ungaria, 27 august 2015. (Attila Kisbenedek/AFP/Getty Images)

O echipă de experţi ai ONU a suspendat joi o călătorie în Ungaria, după ce guvernul de la Budapesta le-a refuzat accesul la două centre unde sunt ţinuţi migranţi şi solicitanţi de azil.

Grupul de Lucru al ONU pentru detenţii arbitrare planificase iniţial să rămână în Ungaria până vineri. Experţii s-au aflat în ţară la invitaţia Budapestei, potrivit Deutsche Welle.

Experţii au intenţionat să viziteze “zonele de tranzit” Roszke şi Tompa – două centre aflate la graniţa cu Serbia, suspectate de detenţii ilegale – însă nu li s-a permis accesul.

“Nu există nicio îndoială că deţinerea migranţilor în aceste ‘zone de tranzit’ constituie o privare a libertăţii, conform dreptului internaţional”, au declarat Elina Steinerte şi Setondji Roland Adjovi, membri ai Grupului de lucru pentru detenţii arbitrare.

“Am primit o serie de rapoarte credibile cu privire la lipsa măsurilor de protecţie împotriva detenţiei arbitrare în aceste centre, astfel încât este necesar ca membrii grupului de lucru să facă o vizită în aceste zone”, au adăugat cei doi.

Ungaria ţine solicitanţii de azil în aşa-numitele “zone de tranzit” situate la graniţa externă a UE. Imigranţii ale căror cereri de azil sunt respinse, sunt trimişi înapoi în Serbia şi li se interzice să reintre în întregul spaţiu Schengen. Persoanele acceptate sunt plasate sub supraveghere în zona de tranzit, de unde nu pot pleca timp de până la şase luni.

Încălcarea reglementărilor ONU

Ţărilor gazdă li se cere să garanteze libertatea de investigare a experţilor numiţi de ONU, în special pentru “contacte confidenţiale şi nemonitorizate cu persoane private de libertate”, a susţinut echipa într-o declaraţie.

“Accesul nestânjenit la toate centrele unde există privare de libertate, inclusiv aceste zone de tranzit, trebuie să fie garantat pentru organizaţiile independente internaţionale, regionale şi naţionale”, au precizat experţii. “Acest lucru este vital pentru protejarea drepturilor omului într-o ţară guvernată de statul de drept”.

Grupul a precizat că “speră că guvernul Ungariei va intra într-un dialog constructiv şi va permite delegaţilor să viziteze centrele în viitorul apropiat”.

Premierul ungar Viktor Orban şi partidul de dreapta Fidesz au alarmat grupurile pentru drepturile omului cu poziţia lor împotriva migraţiei.

În luna septembrie, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, într-un discurs susţinut la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, a acuzat oficiali ONU “pro-imigraţie” că “răspândesc minciuni” cu privire la Ungaria.

Fostul şef ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad Al Hussein l-a acuzat în luna mai pe Orban că este “rasist”.

Refuzul de care s-a lovit Grupul de lucru pentru detenţii arbitrare are loc în condiţiile în care tot mai multe ţări decid să respingă un pact global al ONU privind migraţia.

Pactul Global pentru o Migraţie Sigură, Ordonată şi Regulată a fost aprobat în luna iulie de toţi cei 193 de membri ai ONU, cu excepţia Statelor Unite, care s-a retras anul trecut. Pactul a fost introdus după cel mai mare val de imigraţie de la cel de-al doilea război mondial, cu peste 1,5 milioane de imigranţi venind în Europa din Orientul Mijlociu, Africa şi alte locuri.

În cel mai recent caz, Republica Cehă s-a alăturat unor ţări precum Ungaria şi Austria, care au anunţat deja că nu vor semna acordul în cadrul ceremoniei ce va avea loc la jumătatea lunii decembrie în oraşul marocan Marrakech.

De asemenea, coaliţia de guvernare din Bulgaria, care include partidul anti-imigraţie Patrioţii Uniţi, a renunţat, la rândul său, la acest pact şi Parlamentul de la Sofia a supus votului, miercuri, această problemă. Polonia a declarat că ar putea face acelaşi lucru.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe