Un tribunal din Hong Kong înăspreşte sentinţele celor trei lideri ai "Revoluţiei Umbrelelor"

Nathan Law, Joshua Wong şi Alex Chow
Nathan Law, Joshua Wong şi Alex Chow (Anthony Wallace / AFP / Getty Images)

Trei lideri coordonatori ai seriilor de demonstraţii cunoscute sub numele Mişcarea Umbrelelor, din 2014 – numită astfel deoarece manifestanţii foloseau umbrele pentru a se feri de sprayurile lacrimogene ale poliţiştilor - au fost găsiţi vinovaţi de un tribunal din Hong Kong fiind condamnaţi, joi 17 august a.c., să execute pedepse între 6 şi 8 săptămâni de închisoare.

Mişcarea Umbrelelor este considerată cel mai mare protest împotriva guvernului chinez, după cel din Piaţa Tiananmen din Beijing, care a avut loc în 1989 şi a fost înăbuşit cu tancurile de Partidul Comunist.

În luna august 2016, un tribunal i-a condamnat la muncă în folosul comunităţii pe Joshua Wong, liderul organizaţiei de studenţi Scholarism, în vârstă de 20 ani, faţa cea mai cunoscută a protestatarilor, pe Alex Chow, secretar al Federaţiei Studenţilor din Hong Kong, în vârstă de 26 ani, şi pe un al treilea student, în vârstă de 24 ani, Nathan Law, deoarece ar fi incitat mişcarea de opoziţie împotriva regimului comunist chinez să participe la ceea ce judecătorii au definit drept "o adunare ilegală".

Pedepsele au fost mărite la cererea autorităţilor fostei colonii britanice, chiar dacă departamentul de justiţie locală a făcut apel ca această decizie să ia în considerare orice măsură care nu va implica închisoarea, deoarece ar fi interpretat ca un „mesaj periculos”, după cum s-a exprimat unul dintre procurorii din enclava costieră.

Wong, care a fost definit ca „faţa cea mai cunoscută a protestatarilor” revoltei populare, a presupus chiar înainte de verdict că acesta nu-i va fi favorabil şi a declarat presei locale: „Aş dori să văd un Hong Kong cu speranţă, când ies [din închisoare, n.r] anul viitor”.

După ce a fost pronunţată sentinţa, tânărul a difuzat un tweet în care a spus: „Închisoarea nu va stinge dorinţa Hong Kong-ului pentru votul universal. Suntem mai puternici şi suntem hotărâţi să câştigăm”. Într-un alt mesaj similar el a exclamat: „Puteţi să ne închideţi trupurile, dar nu minţile! Vrem democraţie în Hong Kong şi nu vom renunţa.

Noul verdict îi va împiedica, de asemenea, să participe la alegerile legislative locale, în următorii cinci ani.

Hong Kong în lesă

Acuzaţiile se referă la noaptea de 26 septembrie 2014, când studenţii au sărit peste o poartă şi peste gardurile înalte ce înconjoară sediul administraţiei din Hong Kong, în semn de protest faţă de decizia Beijingului de a nu organiza alegeri libere pentru stabilirea următorului lider al fostei colonii britanice în 2017.

Incidentul a marcat începutul ocupaţiei stradale de 79 de zile, caracterizată de ciocniri violente cu poliţia. Tulburările au adus în prim plan asaltul tăcut al Beijingului asupra drepturilor civile din Hong Kong.

De la retrocedarea Hong Kong-ului către China, regimul comunist s-a amestecat în legislaţia provinciei, încercând, în 2003, chiar să forţeze adoptarea unei controversate legi privind securitatea naţională - numită Article 23.

În iunie 2014, China a adoptat Carta Albă, declarând o „jurisdicţie extinsă” asupra Hong Kong-ului, încălcând astfel de facto promisiunea făcută Marii Britanii de menţinere a libertăţilor în oraşul-insulă, conform principiului „o ţară, două sisteme”. La 31 august, Beijingul a oferit un plan de "reformare" a alegerilor, care permitea cetăţenilor oraşului să voteze un lider executiv în cadrul unui vot universal, cu condiţia să aleagă doar între doi sau trei candidaţi aleşi şi aprobaţi de un comitet controlat de Partidul Comunist Chinez.

Cele două măsuri au declanşat nemulţumiri puternice în rândul cetăţenilor din Hong Kong, atenţi la manevrele regimului comunist, care, de la preluarea oraşului, încearcă să submineze sistemul democratic lăsat de britanici.

În semn de protest faţă de maşinaţiunile Chinei, zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile din Hong Kong, în cadrul mişcării numite Revoluţia Umbrelelor, care a durat 3 luni.

Sentinţele stârnesc critici

Măsura a atras critici din diferite sectoare, inclusiv preşedintele Comisiei Congresului SUA în China, Marco Rubio, care i-a descris pe condamnaţi ca fiind „campioni ai democraţiei“ - sau Amnesty International, care a remarcat cum „tribunalele din Hong Kong par să se comporte ca şi cum ar fi instanţe din China continentală, ceea ce demonstrează că "o ţară, două sisteme" este doar o zicală”.

Acelaşi tribunal a revizuit marţi sentinţele altor 13 activişti, trimiţându-i, de asemenea, la închisoare pentru perioade cuprinse între 8 şi 13 luni. Analiştii locali subliniază faptul că de luni de zile Beijingul face presiuni împotriva mişcării pro-democratice din Hong Kong, încercând să-şi impună liderii săi, relatează publicaţia El Mundo.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe