Un milion de oameni mărşăluiesc în Barcelona pentru independenţa Cataloniei
Poliţia din Barcelona a declarat că aproximativ un milion de oameni au ieşit pe străzi cu ocazia zilei naţionale a regiunii. Separatiştii catalani speră să folosească momentul pentru a continua eforturile de obţinere a independenţei de Spania, după încercarea eşuată din 2017.
Protest masiv în capitala catalană Barcelona pentru eliberarea din închisoare a liderilor separatişti închişi, 15 aprilie 2018. (Captură Foto)
Aproximativ un milion de oameni au ieşit marţi pe străzile Barcelonei pentru a cere independenţa de restul Spaniei şi pentru a marca Diada, ziua naţională a Cataloniei, când se comemorează finalul asediului Barcelonei din 1714, în urma căruia regiunea şi-a pierdut statutul separat în cadrul regatului spaniol.
Bogata regiune nord-estică este divizată în problema independenţei de Spania, potrivit unui sondaj publicat în luna iulie de către centrul oficial pentru opinie publică – centru care aparţine de guvernul regional, precizează Deutsche Welle.
Începând cu 2012, separatiştii catalani au folosit ziua de 11 septembrie pentru a organiza mitinguri de susţinere a cauzei lor.
Mitingul de marţi marchează primul eveniment de acest gen de la controversatul referendum pentru independenţă din 1 octombrie 2017, care a fost considerat ilegal de guvernul din Madrid.
Organizatorii evenimentului din Barcelona au afirmat că au dorit să impulsioneze mişcarea separatistă şi să facă presiuni pentru eliberarea “deţinuţilor politic”, respectiv a politicienilor catalani care au fost arestaţi pentru implicarea în referendumul de anul trecut.
Unii au criticat separatiştii pentru că au schimbat obiectivul sărbătorii, susţinând că au transformat-o într-un eveniment exclusiv pentru cauza independenţei.
Quim Torra, liderul guvernului regional catalan, a afirmat că, în timp ce independenţa este o prioritate, el va depune eforturi pentru a evidenţia situaţia în care se află deţinuţii politic, precizând: “Nu voi accepta sentinţele şi voi face apel la toţi cetăţenii cu mintea deschisă să nu le accepte nici ei”.
Oriol Bartomeus, profesor de politică la Universitatea Autonomă din Barcelona, a declarat pentru AFP că, deşi separatiştii “vor arăta că sunt cea mai organizată forţă politică” din regiune, ei “nu au un mesaj clar”.
Anul trecut, Madridul a impus o guvernare directă după ce fostul guvern catalan a organizat referendumul pentru independenţă, care a fost etichetat ilegal de către Curtea Supremă a Spaniei chiar înainte să aibă loc votul. Alegerile din decembrie 2017 i-au adus pe separatişti din nou la putere, însă neînţelegerile interne i-au împiedicat să se focuseze pe demersuri privind independenţa.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a oferit guvernului regional abilitatea de a desfăşura un referendum pentru obţinerea de mai multă autonomie, însă liderul catalan Torra a respins ideea, susţinând că regiunea merită un vot privind separarea de Spania.
De asemenea, Torra a încercat să obţină sprijin pentru un alt spectacol de forţă pentru 1 octombrie, prima aniversare a referendumului privind independenţa catalană.
