Umberto Eco, „scriitorul care a schimbat cultura italiană”, moare la 84 de ani

Celebrul intelectual italian Umberto Eco, devenit faimos în întreaga lume datorită romanului său „Numele trandafirului”, va fi recunoscut drept un maestru al culturii italiene după moartea sa, la vârstă de 84 de ani. Suferind de cancer, Eco a murit vineri noapte, în locuinţa sa.

Cotidianul Corriere della Sera l-a descris pe Eco ca fiind "scriitorul care a schimbat cultura italiană", în timp ce ziarul La Stampa a descris o ţară în doliu pentru moartea autorului.

Prin scrierile sale academice şi prin romanele sale devenite bestseller, Umberto Eco a devenit o voce a intelectualităţii contemporane, atât în Italia cât şi în străinătate.

Pe plan mondial el va rămâne cel mai cunoscut pentru bestsellerul „Numele Trandafirului”, un roman poliţist medieval a cărei acţiune are loc într-o mânăstire italiană, în care fratele William de Baskerville investighează o serie de decese suspecte. Romanul a suscitat atenţia şi a aprins imaginaţia întregii lumi şi a fost transformat în filmul care-i poartă numele, cu Sean Connery în rolul principal (fratele William).

„Uneori spun că urăsc 'Numele Trandafirului', a recunoscut Eco, „pentru că celelalte cărţi sunt, poate, mai bune. Dar aşa se întâmplă cu mulţi scriitori. Gabriel Garcia Marquez poate să scrie 50 de cărţi, dar el va fi întotdeauna ţinut minte pentru 'Un veac de singurătate'”.

Romanele ulterioare, inclusiv „Pendulul lui Foucault” (1988), „Insula din ziua de ieri” (1994) şi „Baudolino” (2000), s-au vândut, de asemenea, bine. Lucrarea sa cea mai recentă, „Numărul Zero”, a fost publicată anul trecut şi este centrată în jurul unui nou ziar din Milano finanţat de un magnat amestecat în lucruri dubioase. Anul acesta va fi lansat postum acest ultim roman al său, a anunţat presa italiană.

Umberto Eco a scris numeroase studii despre semiotică, estetică medievală, lingvistică şi filozofie, dar spunea că a avut întotdeauna un "impuls narativ" şi a început să scrie povestiri la vârsta de 10 sau 12 ani.

Sunt un filosof", a insistat el. "Eu scriu romane numai la sfârşit de săptămână."

Eco a scris şapte romane, dar lucrările sale de semiotică, teorie critică şi aspecte ale filozofiei (formarea sa academică timpurie a fost în filozofia medievală) sunt aproape de 10 ori mai multe. El a fost una dintre acele figuri, nu rar întâlnite în Franţa sau Italia, dar greu de imaginat în lumea anglo-saxonă: interesat de absolut totul. Nu era incomodat de delimitările posh sau pop (ca semiotician, el credea că totul poate fi decodat), cufundat în puzzle-urile borgesiene şi glume literare, era, în acelaşi timp, atât amuzant cât şi foarte serios în legătură cu aceste lucruri. Italienii sunt poate cei mai buni în înţelegerea faptului că viaţa este o comedie divină: ei respectă divinitatea, dar niciodată nu pierd din vedere esenţa ei de comedie.

"Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili”

Dincolo de opera sa uriaşă, Umberto Eco a fost puternic ancorat în realităţile contemporane.

Anul trecut, Umberto Eco a atacat dur reţelele de socializare. "Reţelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivităţii. Erau imediat puşi sub tăcere, în timp ce acum au acelaşi drept la cuvânt ca şi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr", a spus scriitorul.

Născut pe 5 ianuarie 1932 în Alessandria, în nord-vestul Italiei, Eco n-a dat curs dorinţei tatălui său de a urma dreptul, în schimb a urmat literele şi filozofia la Universitatea din Torino. În 1988 a fondat Departamentul de Comunicare de la Universitatea din San Marino. Din anul 2008 a fost profesor emerit şi preşedinte al Şcolii Superioare de Ştiinţe Umaniste de la Universitatea din Bologna.