UE intensifică presiunea asupra Ungariei. Motivul: universitatea lui Soros, legile privind ONG-urile, imigraţia

Premierul ungar Viktor Orban.
Premierul ungar Viktor Orban. (Getty Images)

Comisia Europeană a intensificat joi presiunea asupra guvernului naţionalist al premierului ungar Viktor Orban din cauza tratamentului aplicat imigranţilor, grupurilor neguvernamentale şi unei universităţi conduse de George Soros.

Premierul ungar Orban a fost prins într-o serie de bătălii cu Uniunea Europeană, în care statele occidentale şi Comisia Europeană din Bruxelles au criticat ceea ce consideră a fi înclinaţii autoritare ale guvernului său, presiuni făcute asupra opoziţiei şi mass mediei libere.

Într-o serie de anunţuri oficiale, Comisia Europeană a precizat că va aduce Budapesta în faţa cele mai mari instanţe a blocului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg, din cauza legislaţiei privind ONG-urile, precum şi a unei legi privind educaţia superioară ce vizează o universitate înfiinţată şi finanţată de miliardarul american George Soros – un inamic public al lui Orban.

“Bruxelles-ul, influenţat de Imperiul lui Soros, a lansat un atac asupra Ungariei. Procedurile legale sunt folosite acum în mod deschis ca instrumente pentru şantaj politic şi aplicarea de presiuni”, a declarat partidului lui Orban – Fidesz – ca reacţie la acţiunile Comisiei.

În plus, Bruxelles-ul a confirmat că a decis să dea în judecată Ungaria – alături de Polonia şi Republica Cehă - la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din cauza refuzului de a accepta solicitanţi de azil pe baza unei cote obligatorii impuse de UE. Cazurile judecate la CJUE ar putea duce la pedepse financiare, dar durează luni, sau ani, pentru a fi finalizate.

Totodată, Comisia a accelerat demersurile împotriva Budapestei în cazul privind legile ungare pentru azil.

Separat, europarlamentarii au dezbătut joi dacă legea şi standardele democratice în Ungaria sunt ameninţate într-un cadru mai general şi în ce măsură acest lucru ar justifica aplicarea unei pedepse UE fără precedent împotriva Budapestei.

Activarea Articolului 7 ar putea duce la denunţarea guvernului lui Orban ca fiind nedemocrat şi ar putea genera o situaţie în care Ungaria să rămână fără drept de vot în UE – deşi, în practică, acest lucru este destul de improbabil.

Cazul Ungariei este primul astfel de caz în care Parlamentul European a cerut declanşaarea mecanismului privind Articolul 7.

În cadrul dezbaterii într-una dintre comisiile Parlamentului European, unii parlamentari au afirmat că Orban face acuzaţii false la adresa UE şi se îndepărtează de valorile europene prin “democraţia sa neliberală”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe